Co-influenta: Ingemanare intre Est si Vest
Noii vectori tehnologici, economici si de comunicare, extensibili la scara intregii lumi, fac ca globalizarea sa isi continue netulburata marsul, indiferent daca este sau nu acceptata de catre politica. Cei care, azi, se opun globalizarii, vor fi perdantii de maine.
Politicienii sau eminentele lor cenusii care in spatele usilor inchise pun la cale revenirea la sferele de influenta sau vorbesc sententios despre aceastea de la tribuna nu inteleg ca sunt in afara noilor timpuri, ale co-influentei si multi-influentei.
Sfarsitul razboiului rece si caderea zidului berlinez, pana la care lumea fusese impartita in satrapiile post-satrapii numite lagarul capitalist si lagarul comunist, in care SUA si URSS aveau o influenta tiranica absoluta, s-au datorat tocmai legitatii inexorabile a globalizarii.
Sferele de influenta exclusiva sau ale uni-influentei totalitare dintr-un spatiu decupat si izolat de restul lumii devenisera limite ale globalizarii tehnologice si comunicationale. In limitele acestor sfere politice care partajau economia mondiala, schilodindu-i unicitatea, incepuse sa bata globalizarea, cerand libera trecere pentru comert si economia de piata.
Libertatea globala a comertului si economiei de piata a fost obtinuta in 1989, cand Estul si Vestul s-au re-ingemanat, spulberand limitele artificiale care ii separau. Asa au murit sferele de influenta, ca spatii ale uni-influentei totalitare, si a renascut co-influenta, exercitata in comun de catre Est si Vest, ca libertate a globalizarii economiei.
Preşedintele Klaus Iohannis. FOTO presidency.ro
Cu certitudine, Heritage Foundation, mama Indexului Libertatii Economice, ar fi ultimul loc in care sa se accepte un discurs politic despre anacronicile sfere de influenta, care pana in urma cu aproape trei decenii au tinut rastignita libertatea economiei. Si totusi, din nestiinta politica sau din adormirea prezentei de spirit, Klaus Iohannis a gafat pe aceasta tema chiar in acel loc.
Aflat in vizita oficiala in SUA, in cadrul careia va fi primit de presedintele Donald Trump, presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a participat, miercuri, la dezbaterea „20 Years After – The Relevance of the Romanian – U.S. Strategic Partnership in the Current International and Security Context”, organizata de Heritage Foundation, la Washington.
Subliniind, in discursul rostit cu acest prilej, importanta relaţiile economice româno-americane din cadrul Parteneriatului Strategic si potentialul lor de crestere, cu beneficii pentru ambele părţi, ceea ce se inscrie perfect in registrul libertatii si co-influentei economice, Iohannis a facut si o afirmatie hazardata, că, pentru România, Statele Unite „înseamnă (…) şi garanţia că nu se va întoarce într-o sferă de influenţă estică“.
Daca vizita presedintelui Iohannis in SUA ar fi avut loc in mandatul fostului presedinte Obama, care a rupt orice relatii economice americano-ruse si a retras SUA intr-o „sfera de influenta” americana mai rau ca pe vremea razboiului rece, probabil ca reminiscentele gandirii sale anacronice privind limitarea libertatii economice la o sfera exclusiva de influenta ar fi avut cu cine rezona.
Insa, chiar daca prin acest exemplu nu este ultimul mohican al sferelor de influenta, Klaus Iohannis ar trebui sa afle ca vremea influentei exclusive a trecut, ca a venit timpul influentelor inclusive, al co-influentei Est-Vest si al multi-influentei in si din toate azimuturile. Co-influenta si multi-influenta (v. si multi-polaritatea) au devenit noile forte motrice ale dezvoltarii.
Pentru siguranta prosperitatii ei, Romania nu mai poate merge doar cu un singur motor, Est sau Vest, ci cu amandoua. La intalnirea cu Trump, Iohannis are prilejul sa se inspire din experienta acestuia, care la motorul vestic al economiei SUA a adaugat si motorul estic chinez.
Fragmentarium Politic 