Misterul incendiului cladirii Grenfell Tower (vestul Londrei)

18/06/2017

Incendiul din vestul Londrei – Grenfell Tower

Cei care au vazut imaginile cu flacarile rapid mistuitoare ale imobilului din Londra, care au provocat moartea a cel putin 58 de persoane, au avut cel putin doua sentimente de déjà vu.

 

Primul, pastrat in memoria globala, a fost cel dat de evenimentul terorist din 9/11 2001, cand turnurile gemene au ars ca niste torte, in urma improscarii lor cu kerosenul din rezervoarele avioanelor care s-au spart la impactul cu ele.

 

Dezastrul atacului terorist asupra „Gemenilor” – World Trade Center

Al doilea, care a ramas pe retina colectiva, a fost un incendiu la fel de rapid si de cuprinzator al unui hotel din Dubai, in seara de revelion 2016, cand coloanele de flacari pareau sa urmeze niste trasee ca si cand ar fi fost lasate de dârele unui lichid inflamabil care ar fi fost scurs de la fereastre pe fatada.

 

Incendiu puternic la un hotel din Dubai. Bilanţ: un mort şi 14 răniţi

Desigur, nici din memoriile noastre nu se vor sterge imaginile holocaustice de la Colectiv si de la Bamboo. Intrebarea e cum de sunt posibile asemenea incendii, ca niste fulguratii, cu extensie instantanee, ca de napalm, care nu lasa nicio sansa, sau oricum sunt minime, de salvare sau de stingere.

 

Ministrul britanic al economiei a afirmat nesatisfacator ca incendiul s-ar fi datorat realizarii invelisului cladirii dintr-un material inflamabil (polietilena). Totusi, arderea are loc doar in prezenta oxigenului, iar mortarul face o izolatie anaeroba, apropiata de cea ignifuga. Si in cel mai prost caz de izolatie anaeroba sau ignifuga, ar fi existat localizari si  intarzieri ale focului. Nicidecum o accelerare, ca in situatiile unui agent incendiar care s-ar aplica direct pe fatada unei cladiri. Care sa fie misterul?

Anunțuri

In Memoriam: Helmuth Kohl, Reunificator al Europei

18/06/2017

Incetarea din viata, la 87 de ani, a lui Helmut Kohl, care timp de 17 ani a fost cel mai longeviv si mai semnificativ cancelar ale Germaniei, intre anii 1982 și 1998, a lasat in urma sa uriasele mosteniri ale reunificarilor germana si europeana, precum si a adoptarii monedei euro.

Helmut Kohl a fost cancelar al Germaniei de Vest în intervalul 1982–1990 și al Germaniei reunificate între 1990–1998 și președinte al formațiunii de centru-dreapta Uniunea Creștin-Democrată (CDU) din 1973 până în 1998.

Helmut Kohl a fost totodata unul dintre cei doi mari reunificatori ai Europei, prin contributii politice decisive la daramarea Zidului Berlinului si sfarsitul Razboiului Rece, despre care ultimul lider al URSS, Mihail Gorbaciov, a spus in omagiul adus marelui disparut, ca acesta a fost “o personalitate excepțională care își va lăsa amprenta asupra istoriei germane, europene și a lumii.”

De asemenea, fostul lider sovietic Gorbaciov, care l-a cunoscut cel mai bine pe cancelarul Kohl, cei doi reinfratind impreuna Estul si Vestul Europei, i-a omagiat memoria si profunda personalitate prin recunostinta fata de reusita acestuia „să țină cont de interesele celorlalți și să depășească neîncrederea generală pentru a ajunge la o încredere reciprocă.”

Helmut Kohl a murit vineri dimineață în locuința sa din orașul Ludwigshafen, situat în landul german Renania-Palatinat. „Suntem îndoliați”, a reacționat, prin Twitter, Uniunea Creștin-Democrată, condusă în prezent de cancelarul Angela Merkel, care a spus ca Helmut Kohl a fost „o șansă” pentru Germania.

„Moartea lui Helmut Kohl mă îndurerează profund. Mentorul meu, prieten, esența Europei”, a transmis indurerat, prin Twitter, presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Si fostul președinte american George H.W. Bush s-a declarat profund îndurerat de moartea fostului cancelar german Helmut Kohl, pe care îl consideră „unul dintre cei mai mari lideri ai Europei postbelice”.

Potrivit revistei Bild, Helmut Kohl a avut o moarte liniștită, iar soția sa, Maike Kohl-Richter, a fost alături de el în momentul decesului. Starea de sănătate a fostului lider german se deteriorase în ultimele zile. Acesta suferise o cadere in 2008, asociata unui atac cerebral, care l-au imobilizat in scaunul cu rotile.

Pentru cinstirea memoriei lui Helmuth Kohl, Comisia Europeana pregateste o mare ceremonie oficiala europeana. Deocamdată nu a fost stabilită o dată, iar ca loc de desfasurare una din variante indica sediul Parlamentului European din Strasbourg. In memoria afectiva si istorica a germanilor si europenilor Helmuth Kohl va ocupa un inconfundabil loc al onoarei si veneratiei.


Va indeplini Liviu Dragnea visul lui Klaus Iohannis, de a avea „Guvernul meu”?

18/06/2017

Dragnea va deschide PNL usa guvernarii?

Este stupida ideea de ultima ora privind posibilitatea unui „guvern de uniune nationala”, care ar fi luata in considerare de Liviu Dragnea.

Asta daca nu cumva este vorba de un calcul politic in doi, ca PNL sa ajunga la guvernare prin deschiderea portilor din interior.

Ar fi inca un indiciu pentru a privi cu luare aminte la Fuhrerul Dragnea si a ne intreba ce hram poarta el in PSD si ce ADN politic are cu adevarat.

Si sa reflectam foarte serios asupra autenticitatii reprezentarii, despre care am scris deunazi. 

http://evz.ro/psd-guvern-uniune-nationala.html

https://fragmentariumpolitic.wordpress.com/2017/06/05/reevaluari-autenticitatea-reprezentarii/


Doua crize: Criza PSD si criza Guvernului

18/06/2017

Pe masura ce ni se risipeste perplexitatea provocata de “nebunia” lui Liviu Dragnea si incep sa se intrevada cauzele si efectele acesteia, incepem sa distingem ca de fapt este vorba de doua crize, nu de una singura, asa cum am fost tentati sau manipulati sa credem.

„Ramane cum ne-am inteles” (dupa o idee imaginara de FP)

Prima criza este in PSD. Ea a fost declansata de alienarea grupului dominant din partid prin retragerea sprijinului politic pentru propriul guvern. O asemenea autodistrugere se intampla in cazul bolilor autoimune, in care organismul, in cazul de fata PSD, isi pierde capacitatea de a recunoaste antigenii (particulele straine, recte Liviu Dragnea) si de a-l apara de acestia cu ajutorul anticorpilor (Sorin Grindeanu, Victor Ponta etc.).

Este criza PSD, care va avea o solutie PSD, prin motiunea de cenzura, in legatura cu care sunt de remarcat doua lucruri. De facto, motiunea nu va fi parlamentara, prin neparticiparea la citirea acesteia, duminica, a PNL, USR, PMP si UDMR.

Parlamentul nu este cladirea, ci institutia, data de ansamblul elementelor si relatiilor care o compun. Deci motiunea va fi de fapt o motiune pentru PSD, nu pentru Guvern.

In absenta opozitiei, motiunea va retrograda la nivelul unui plebiscit intern al PSD. Votul poate reconfirma leadershipul de partid, implicit retragerea sprijinului politic pentru Guvernul Grindeanu, sau, in caz contrar, va deveni un bumerang.

Tactica foarte abila de neimplicare parlamentara a opozitiei, care a subscris in corpore la apelul in acest sens al lui Traian Basescu, reactie prin care acesta a fost recunoscut ca un pater familias, urmareste accelerarea corodarii de imagine a PSD.

Parlamentarii PSD sunt lasati sa-si spele rufele murdare la locul de munca, in vazul lumii. Probabil ca urmatorul pas pe care il va face opozitia va fi pe repede inainte cu alegeri anticipate, mizand pe faptul ca luptele intestine din PSD vor fi dus destul de in jos intentiile de vot pentru acest partid, daca alegatorii vor fi chemati la urne.

A doua criza este a Guvernului, care nu este al unui partid, ci al Romaniei, asa cum este si Presedintele Romaniei. Cel putin asa spun principiile democratiei, ca un presedinte sau un guvern au suportul si programul unui partid pentru castigarea alegerilor, dar dupa etapele de partid si electorala cele doua institutii ale celei mai largi organizatii politice numite stat intra in slujba romanilor si a Romaniei.

Deasupra Presedintiei si Guvernului nu flutura steagurile de partid ale PNL si PSD, ci drapelul de stat al Romaniei. Celor care au uitat, fiind cam mult de la regimul monopartidist de pana in 1989, le reamintesc marea virtute a multipartidismului, aceea de a impiedica ca o criza de partid sa fie si o criza a statului.

Prin urmare, criza din PSD este a PSD, dar nu si a Guvernului. Guvernul, ca si Presedintia, sunt institutii ale statului de drept, care sunt organizate si functioneaza dupa legi, nu dupa ordine de partid. Desi, din pacate, criza de guvern a fost declansata prin dezertarea ministrilor, instigata de ordine de partid.

Dramatic este ca operatorie s-a dovedit semnatura de pe adeziunile de partid, nu de pe juramantul dat tarii. Dar si mai dramatic este ca presedintia, institutia statului de drept care are in fisa postului responsabilitatea de stabilitate a tarii, nu a functionat. Cel mai probabil, tot din ratiuni de partid.

Liviu Dragnea putea sa dea orice ordine ministrilor cu carnete de la partidul sau, dar Klaus Iohannis ar fi trebuit sa reactioneze imediat si ferm, sa spuna “Stop!”, institutiile ministrului si guvernului sunt ale statului de drept, se supun legilor, un guvern nu poate fi devalizat si ministrii nu pot dezerta prin ordine de partid.

Sunt doua crize, una in PSD, provocata de abuzul de partid al lui Liviu Dragnea, cealalta in Guvern, care a fost posibila datorita subuzului de stat, inactiunii lui Klaus Iohannis. “Astept ca PSD sa rezolve criza” este cel mai prost raspuns si cea mai grava deresponsabilizare din tot mandatul sefului statului. Independent de motiunea parlamentara PSD sau din PSD, presedintele Iohannis are obligatia functionala sa readuca de urgenta Guvernul Grindeanu la pozitia ex-ante.