SUA: Decretul anti-imigratie al presedintelui Donald Trump a intrat oficial in vigoare. O victorie a xenofobiei, rasismului si antiislamismului

Mult hulitul decret anti-imigratie al presedintelui american Donald Trump, care restrânge temporar intrarea în Statele Unite a cetățenilor din șase țări musulmane și a refugiaților, a intrat oficial în vigoare, joi, in urma autorizarii de catre Curtea Suprema.

Este o victorie a xenofobiei, rasismului si antiislamismului. Pe lista lui Trump, care aminteste de listele naziste antievreesti, se afla Iranul, Libia, Somalia, Sudanul, Siria și Yemenul.

Ceea ce atrage in mod scandalos atentia asupra listei lui Trump este principiul literalmente conspirativ dupa care a fost gandit accesul islamicilor in SUA, ca si cum aceasta tara ar fi o imensa organizatie conspirativa.

Interdictia de a intra in SUA se aplica de acum oricarei persoane care “nu a stabilit o relatie de buna credinta cu o persoana sau o entitate din SUA.” Procedura este similara unei organizatii secrete, in care cineva din interior trebuie sa garanteze pentru orice nou venit.

Practic, niciun cetățean din cele șase țări care nu este cunoscut autorităților americane nu va primi acces pe teritoriul SUA, conform deciziei celor nouă judecători ai Curții Supreme.

Procedura nu are nimic de-a face cu liberalismul american si cu drepturile universale ale omului. Imaginati-va un musulman din tarile de pe lista lui Trump care este pus sa dea cu subsemnatul pentru a primi garantii de intrare si cine da asemenea garantii.

Procedura are si un puternic iz de recrutare, care te poate transforma in dusman al tarii tale.

Prometeu si maimuta

He-he, speta este binecunoscuta, dragul meu Oscar Wilde. La fel ca si contextul vremii. Si aici diavolul se ascunde in detalii. Omul nostru nu mai traia dupa credinta noastra.

Una din metodele aproape perfecte de manipulare consta in folosirea demonica a jumatatilor de adevar. Maturizati-va, pentru Dumnezeu. Nu mai puneti cuvintele inaintea faptelor.

Parfumarea in exces a unei jumatati de adevar si punerea ei sa troneze provocator peste o gramada de neadevaruri urat mirositoare, ca motul slobozirilor fiziologice, i-a inselat pe multi si continua sa-i insele, din pacate.

In timpul palavragelilor celor doi vagabonzi pe marginea drumului din “Asteptandu-l pe Godot” , a lui Samuel Beckett, cei doi se iau la un moment dat la cearta pe intaietatea capacitatii de a convinge si a avea mereu dreptate.

Aceasta preocupare obsesiva a celor doi pierde vara le depaseste cadrul. Este pentru un grup mai larg un mod de viata. Inselarea si puterea pot fi obtinute prin cuvinte.

Este ca si cum maimutele s-ar folosi de limbajul uman pentru a-i domina pe oameni. Prometeu le-a furat zeilor focul. Maimutele i-au furat omului limbajul.

Dar, intr-adevar, folosirea jumatatii de adevar pentru intoarcere este cea mai buna reactie.