Asteptari internationale din partea intalnirii Trump-Putin, de la Hamburg: Repararea relatiilor bilaterale, stricate de Obama. Repudierea nostalgiei bipolarismului si inscrierea pe cursul nou, al multipolarismului

Intalnirea dintre presedintii american si rus, Donald Trump si Vladimir Putin, in marja summitului G20, din 7-8 iulie, confirmata de Casa Alba si de Kremlin, este asteptata cu interes si sperante de catre comunitatea internationala.

Intalnirea vine intr-un moment in care nimeni nu mai crede in “filorusismul” lui Trump si in “amestecul” lui Putin in alegerile prezidentiale americane. Acestea sunt deja doua puncte pretioase de credibilitate pierdute de inventorii acestor povesti.

Trump a ales dupa 6 luni de mandat sa se intalneasca cu Putin. O intarziere in care parcursul in relatiile internationale al magnatului imobiliar ajuns presedintele SUA a fost destul de scandalos. Unele caracterizari il situeaza la limita bunei politici si chiar a responsabilitatii fata de viitorul comun (v. retragerea din acordul climatic).

Intalnirea dintre Trump si Putin nu este un summit special, intr-un loc si cu o tematica dedicate, cum ar fi meritat sau ar merita un astfel de eveniment. Observatia nu este doar constatativa. Dincolo de posibilitatea unor orgolii privind primul pas, Trump s-ar putea sa fi cazut, fie si partial, in capcana “razboiului rece”, pe care Obama a incercat din rasputeri sa-l reinvie, pe final de mandat.

Rusii au denuntat in cateva randuri “anormalitatea” relatiei bilaterale ruso-americane. Au venit si cu propuneri concrete de locuri de intalnire. Dar de fiecare data, fara succes. Pentru caracterul constructiv al intalnirii de la Hamburg, pornirea de la premise corecte ar fi esentiala. In primul rand, sa se porneasca de la un concept realist privind noua etapa, post razboi rece, a relatiilor internationale.

Prima caracteristica ar fi, in opinia mea, ca lumea nu se afla intr-un nou razboi rece. Nu mai sunt nici conditiile ideologice, nici cele politice, nici cele militare pentru asa ceva, care sa imparta lumea in doua tabere sau lagare exclusive si ostile. Ca SUA vor sa-i spuna “al doilea razboi rece”, este o problema unilaterala si singulara, a unui singur stat, nu a tuturor statelor, nu a intregii lumi.

Ar fi de observat ca neintelegerile pe care cineva le are cu altcineva nu pot fi ridicate la un rang sistemic de “razboi rece”. Ori, daca se insista, ar insemna ca cineva sa aiba mai multe “razboaie reci”, dupa numarul celor cu care nu se intelege. Ar fi aberant. In extremis, poti ajunge in “razboi rece” cu toata lumea.

A doua caracteristica ar fi ca abandonarea bipolarismului este ireversibila. Daca miza celui de-“al doilea razboi rece” este o intoarcerea la confortul bipolarismului, confort care a existat, trebuie sa recunoastem, cu doua superputeri globale, in care fiecare sa aiba propria satrapie, sa decida soarta unor tari si popoare componente potrivit intereselor proprii, trebuie spus ferm ca acest lucru nu mai este posibil.

Rusia s-a lecuit de pretentia utopica de a fi o putere globala. Pretentia de putere globala nu este utopica numai pentru ea, ci pentru toti. Apoi, marcat parca de un delir bombastic al globalismului, Obama a afirmat deseori ca Rusia nu mai este o putere globala. A veni acum, la Hamburg, cu cereri pentru Rusia ca pentru o putere globala, cu utopia intoarcerii la bipolarism, este pana peste poate.

Succesorul istoric al bipolarismului este multipolarismul, al carui patrimoniu este universal. Drepturi exclusive sau finlandizari bipolare asupra unui patrimoniu multipolar, cum foarte probabil vor fi sugerari de tip kissingerian, sunt imposibile si inacceptabile. Suveranitatea, careia presedintele american Donald Trump i-a dat tonul in politica SUA, este la fel de valabila si de legitima pentru toate statele lumii.

Vechea diplomatie secreta, de cabinet, de pe vremea razboiului rece, in care SUA si URSS se intelegeau in privinta oricarui tert, a apus pentru totdeauna. Chiar daca mai sunt inca slabiciuni vizibile pentru canale private de comunicare si influentare, prezentul si viitorul sunt ale diplomatiei publice si transparente. „Suveranitate si avantaje pentru toti” ar fi o prefatare emblematica, de bun augur, pentru intalnirea dintre presedintii Trump si Putin.

https://www.agerpres.ro/externe/2017/06/29/trump-se-va-intalni-in-premiera-cu-putin-la-hamburg-in-marja-summitului-g20-prevazut-pentru-7-si-8-iulie-casa-alba–20-57-30

Politica Obama de recrutare, in cumpana: Pentagonul a amanat decizia privind permisiunea inscrierii transexualilor in armata SUA

Potrivit unor asa-zise ratiuni de stat, bancurile despre homosexuali le sunt interzise cetatenilor americani. Aceasta stavila in calea umorului considerat subversiv este foarte asemanatoare cu interzicerea bancurilor politice in vremurile comunismului.

Unul dintre cele mai condimentate astfel de bancuri spune ca cel mai greu lucru pentru un militar american apare cand acesta este trimis in misiune de lupta cu un homosexual, deoarece isi simte amenintat si spatele.

Nu se stie daca vreo varianta a acestui tip de banc cu homosexuali a ajuns la urechile superiorilor din armata SUA.

Studii psihologice avertizeaza insa ca si pentru cea mai centralizata organizatie, frustrarile mocnite, provocate de obligarea normalitatii sa se inconvoaie, pot fi la fel de corozive precum rugina pentru cel mai sofisticat mecanism.

Urmare a unei plangeri de saptamana trecuta a liderilor celor trei categorii de forte armate ale SUA, Pentagonul a amanat cu sase luni implementarea unei decizii a fostului presedinte afroamerican Barack Obama care permitea transexualilor sa se inscrie in armata americana.

Si multi congresmeni republicani se opun patrunderii transexualilor in armata, care ar urma homosexualilor, decizii care urmaresc mai degraba scopuri politice decat militare, avand in vedere numarul mic al acestora in raport cu masa normalitatii.

„Vom utiliza aceasta perioada suplimentara pentru a evalua cu mai multa grija impactul unor asemenea recruti asupra pregatirii si letalitatii. Aceasta actiune nu presupune in niciun mod impactul revizuirii”, se arata in documentul intern semnat de seful Pentagonului, Jim Mattis. Opinia in crestere vorbeste deja de o abandonare in numele coeziunii. Ar fi primul recul al politicii Obama de recrutare. Dar si o sansa pentru re-verticalizarea normalitatii.

http://www.hotnews.ro/stiri-international-21849303-pentagonul-amana-decizie-permite-transexualilor-inscrie-armata-sua.htm