Frica de a nu fi acuzat de “legaturi cu rusii” este foarte aproape de a pune stapanire pe societatea americana si de a face legea in SUA. Tinta acestei politici a fricii este libertatea intalnirilor si comunicarii cu strainii. Un déjà vu, in regimurile comuniste.
Modelatorii din umbra ai psihologiei sociale americane incearca din rasputeri sa induca in mentalul colectiv ideea ca intalnirile si comunicarea libere cu rusii sunt ceva rau, chiar un risc de securitate nationala. Dar nu numai cu rusii. Din pacate, mai putini de enumerat ar fi cei care nu sunt pe lista neagra americana.
Daca sforarii politicii externe americane vor sa dea o o „lectie” cetateanului american simplu, prin care sa i se arate ce poate sa pateasca daca isi apara libertatea intalnirilor si comunicarii cu cetateni ai altor state, nu ar trebui sa ne mire o eventuala dramatizare “RussianGate”, prin care primul cetatean, presedintele Donald Trump, sa fie demis sau obligat sa demisioneze. Ca fost traitor in fosta „colivie” comunista, nu pot decat sa spun, in deplina cunostinta de cauza, ca “efectul de colivie” este devastator pentru libertatatea cetateanului si cresterea societatii.
La manuirea acestei insidioase politici a fricii si raspandirea ei printre straturile societatii americane contribuie si unele gazete americane. Ziarul New York Times a scris sambata ca Donald Trump Jr. și Jared Kushner, ginerele președintelui SUA, s-au întâlnit cu o avocată rusă la scurt timp după ce Donald Trump a obținut nominalizarea de candidat la președinție din partea Partidului Republican.
Gazeta respectiva, care citeaza “înregistrări guvernamentale confidențiale și persoane care cunosc documentele”, surse greu sau imposibil de verificat, isi prezinta scriitura ca “prima confirmare a unei întâlniri private între cei mai apropiați oameni ai președintelui și un cetățean rus”.
Este transparenta sugerarea de catre NYT ca dezvaluie ceva compromitator, de circumstanta agravanta pentru legaturile presupus primejdioase pentru securitatea nationala, pe care Donald Trump le-ar fi avut cu Rusia, in campania electorala. Aceste “posibile contacte” fac obiectul unor anchete privind acuzația că Moscova s-ar fi amestecat în alegerile prezidențiale din SUA, din 2016. Articolul a aparut ca o vadita contrareactie dupa prima intalnire dintre Trump si Putin, la summitul G20, de la Hamburg, un important pas spre relansarea relatiilor dintre SUA si Rusia.
Indiferent de motivul intalnirii celor doi apropiati ai lui Trump cu avocata rusa, incriminarea lor politica si mediatica este obtuza si inadmisibila. Chiar si daca obiectul respectivei intrevederi ar fi fost politic, canalele private de comunicare sunt extrem de uzuale in diplomatie si in politica. Cea mai respectata personalitate a diplomatiei americane, fostul secretar de stat Henry Kissinger, a declarat recent la Moscova ca in razboiul rece canalele private au fost cele care au permis solutionarea multor crize din relatiile sovieto-americane. Se pare insa ca politica fricii nu are simtul ridicolului. Ca sursa a raului, xenofobia este mai rea decat terorismul.
Publicat de fragmentariumpolitic 
Fragmentarium Politic 