O afacere proasta pentru UE: Un non-Brexit cu “compromis” sau Brexit cu “tranzitie”

UE este UE, iar Brexitul este Brexit. In primul caz, regulile fondatoare si consensuale sunt ale comunitatii, in al doilea este o decizie unilaterala a unui membru. O comunitate sau o organizatie nu-si schimba regulile la aderarea sau iesirea unui membru. Cu alte cuvinte nu accepta, ci isi impune conditionalitatile.

Ca membra UE, Marea Britanie are toate avantajele pe care incearca sa le mentina sau sa le reobtina in cadrul negocierilor privind Brexitul. Un artificiu britanic ciudat, de neinteles la prima vedere, nu-i asa? De ce sa vrei din nou ceva la care aparent si formal te pregatesti sa renunti?!

Explicatia este data de faptul ca UE este nu numai o piata, ci si un sistem de valori. Intre piata europeana si valorile europene – libertatea si democratia, justitia europeana, respectul vietii si demnitatii umane, celelalte drepturi ale omului – exista o legatura indestructibila. Ori, prin Brexit, Marea Britanie vrea ca tocmai aceasta legatura sa o desfaca, sa ramana pe piata europeana, dar fara valorile europene.

La avantaje inainte si la obligatii inapoi este insa un stil politic inacceptabil. Aceasta norma de a nu rupe unitatea dintre drepturi si obligatii este larg imbratisata, ca o chintesenta a dreptului si moralei. Cu toate aceastea, poti pierde chiar si cand le ai de partea ta, fara sa vrei sau fara sa stii, cum i s-ar putea intampla si UE in speta Brexit. Optiunea Brexit si renegocierea NAFTA ar putea ascunde o coordonare de transferuri catre terti din pasivele proprii, prin obtinerea de avantaje unilaterale.

Toate calculele arata ca Marea Britanie nu ar putea suporta costurile Brexitului. Cel putin nu pe termen mediu, in care nu are o alternativa competitiva la UE. Ipoteza si-ar putea afla demonstratia in amanarea vizitei presedintelui SUA, Donald Trump, in Marea Britanie pentru anul viitor. Sunt multe semnale ca alianta speciala anglo-americana incepe sa devanseze, discret dar sigur, alianta euro-atlantica.

Tentatia unei apropieri exclusiviste, poate chiar a unei integrari, dintre imperiile britanic si american, ori a unor segmente ale acestora, a devenit de mult timp vizibila. Partile si-au anuntat intentiile pentru un acord comercial de liber schimb. Australienii si-au facut si ei cunoscuta preferinta pentru aceasta idée. Deocamdata, acest proiect pare sa nu fie oportun. Sau s-ar putea sa cunoasca mai multe trepte, cu o reproiectare mai intai a NAFTA. Ori se asteapta rezultatul reformei UE.

Marea Britanie constientizeaza, daca nu cumva a stiut de la inceput, inainte de lansarea Brexit, ca masa de beneficii UE este inegalabila. Cred ca, vazand ca UE nu s-a lasat atrasa in scenariul britanic, si ca insularii vor fi nevoiti sa se conformeze regulilor continentalilor, cum este si normal in raporturile dintre un membru si o uniune, fiind vorba totusi de un raport intre unu si multiplu, intre un singur interes, de o parte, si 27 de interese, de cealalta parte, isi vor diminua compulsiunea de iesire.

Decizia Brexit ar putea fi chiar anulata, avand in vedere posibilele rasturnari de situatii de pe scena politica britanica. Sau ar putea, pe cat posibil, sa fie tergiversata, lasata in stand by, pentru un moment mai propice. Cum, de obicei, pragmatismul speculativ anglo-saxon spune ca este mai bine sa fii inauntru decat in afara, nu este exclus ca Marea Britanie sa vrea si in caruta si in teleguta. Adica si in UE sau pe piata europeana, printr-un Brexit soft prin care sa ciupeasca cat mai multe avantaje, dar fara valorile europene, si intr-un acord de liber schimb cu SUA.

Postura si in caruta si in teleguta a fost evocata, sambata, de fostul premier laburist Tony Blair, care are sanse sa fie avansata oficial daca laburistii lui Jeremy Corbyn vor lua locul guvernului conservator Theresa May,  in declin dupa pierderea majoritatii in parlament dupa alegerile anticipate. Blair crede ca reformarea UE, pusa pe masa Bruxellesului de noul presedinte al Frantei, Emmanuel Macron,  ar oferi Marii Britanii  o oportunitate de a ajunge la un “compromis” cu europenii in privinta “libertatii de miscare”, care sa o mentina in interiorul celei mai mari zone comerciale din lume.

Blair recunoaste ca un Brexit hard ar aduce mari daune Marii Britanii. Nu stiu insa cat de corecta este evaluarea de a vedea in reforma europeana o fisura care ar putea sa fie transformata intr-o bresa prin care sa patrunda interesele britanice, care prin “compromisul” solicitat in materia libertatii de miscare este de fapt o sacrificare a valorilor europene.  Valorile europene, cu atat mai mult cele identitare, cum este libertatea de circulatie, nu sunt negociabile.  “Francezii și germanii împărtășesc unele dintre îngrijorările britanicilor, în special în privința imigrației, și ar face un compromis în legătură cu libertatea de mișcare”, spune Blair, dar el se afla evident in eroare, nu de imigratia intraeuropeana este vorba, ci de imigratia ilegala din afara Europei, cu marile ei probleme, inclusiv riscuri teroriste, pe care le aduce cu sine pe continent.

https://www.agerpres.ro/externe/2017/07/15/tony-blair-sustine-ca-liderii-ue-ar-fi-dispusi-la-un-compromis-cu-marea-britanie-privind-libertatea-de-miscare-12-46-47

O teza discutabila a emis, duminica, la BBC, ministrul britanic de finanțe, Philip Hammond, care a vorbit despre “necesitatea” unei “perioade de tranzitie in cadrul Brexitului”. Hamond este partizanul unui Brexit soft, adica al iesirii cu un acord “convenabil”, dar care ataca problema din celalalt capat, al “concesii (lor) din partea Londrei în demersul de limitare a imigrației”. Insa nici nu am apucat bine sa reflectam la ideea lui Hammond, ca ministrul britanic al comerțului, Liam Fox, a spus, tot la BBC, că ar fi de acord cu o perioadă de tranziție în procesul ieșirii din UE, dar cu condiția să fie stabilită “o limită clară de timp” pentru o asemenea perioadă și “UE să accepte libertatea Marii Britanii de a-și negocia propriile acorduri comerciale”. Ultima idée ar aduce in mod clar conflictul de interese din afara UE in interiorul UE. Concurarea, inevitabil neloiala, a UE din interior de catre alte acorduri comerciale concurente ar musca adanc si ilegitim din interesele UE. Brexit or non-Brexit, tertium non datur!

https://www.agerpres.ro/externe/2017/07/16/majoritatea-ministrilor-britanici-accepta-ideea-unei-perioade-de-tranzitie-pentru-brexit-afirma-philip-hammond-14-29-06

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: