Moldovenii si-a luat institutia electorala inapoi

Dupa incheierea razboiului rece, occidentalii care au napadit tarile estice s-au comportat ca invingatori si ocupanti. Prin retelele de influenta occidentale, pe care le-au reprodus, infiltrat si finantat in Est, a se vedea puzderia de asa-zise organizatii neguvernamentale, societati civile, deschise sau de socializare, ori la care au racordat Estul, aici intrand o serie de comisii sau mecanisme de verificare si control, au pus stapanire pe institutiile juridice si electorale din tarile est-europene.

 

Asa se explica turbulentele pe care le-am vazut in Romania in alegerile prezidentiale, ori in tentativele de reformare a justitiei, in care vointei si intereselor romanesti li s-au opus intotdeauna vointa si interesele occidentale. Asa se explica rezistentele de care Polonia si Ungaria se lovesc in incercarile de a-si lua tarile inapoi. Insa a-ti lua tara inapoi inseamna a-ti lua mai intai inapoi institutiile electorale si juridice. Acestia sunt pasii de inceput, fara de care orice altceva este zadarnic. Ceea ce s-a intamplat dupa 1989 cu tarile Europei de Est s-a intamplat dupa 1945 cu Germania si Japonia, tari invinse in al doilea razboi mondial carora invingatorii si ocupantii le-au impus constitutiile si sistemele politice.

Republica Moldova, atrasa mai de curand in jocul intereselor occidentale, si-a pastrat, spre deosebire de Romania, termenii de comparatie intre Est si Vest si, de aici, libertatea alternativei. Moldovenii au inceput cu primul pas, si-au luat institutia electorala inapoi, prin introducerea votului mixt. O “indrazneala” moldoveana care a provocat mare suparare in Vest. In adoptarea votului mixt, moldovenii au ignorat recomandarilor Comisiei de la Venetia, un ONG de influenta occidentala, si ale OSCE. Dar cea mai mare “dezamagire” a fost a Ambasadei SUA la Chisinau, o veleitara a guvernarii din umbra, ca toate ambasadele americane, unde li se permite. Schimbarea sistemului electoral moldovean ar “pune la indoiala”, potrivit americanilor, “obiectivul declarat al guvernarii de a asigura un viitor european democratic pentru cetatenii moldoveni.” Ambasada americană a precizat că va colabora “cu toate părţile cointeresate, inclusiv societatea civilă, pentru a transforma viitorul european in prezent” pentru Republica Moldova.

Ruperea relatiilor cu Israelul si spectrul singuratatii

Dupa Qatar, Israelul este pe punctul de a crea o a doua criza majora in Orientul Mijlociu.

Instalarea de catre autoritatile israeliene a detectoarelor de metale pe Esplanada Moscheelor si interzicerea accesului la rugaciune a barbatilor musulmani sub 50 de ani reprezinta o noua provocare pentru solidaritatea regionala. 

Ruperea de catre palestinieni a tuturor relatiilor cu Israelul ar putea fi un preambul.  Un inceput al unei povesti complicate, din care nimeni nu va avea de castigat.

„Avand in vedere importanta Al-Haram Al-Sharif (Esplanada Moscheilor) pentru intreaga lume islamica, detectoarele de metal instalate de Israel trebuie retrase in cel mai scurt timp posibil”, a reactionat, joi, presedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, intr-o convorbire telefonica cu presedintele Israelului, Reuven Rivlin.

Presedintele turc Erdogan detine în prezent si șefia Organizației Cooperării Islamice, responsabilitate care obliga la reactie si la o pozitie multilaterala. 

”Ultimele evenimente din interiorul și din jurul Orașului Sfânt al Ierusalimului și din Cisiordania reprezintă un risc real de escaladare”, a avertizat, sambata, șefa diplomației europene Federica Mogherini.

Uniunea Europeana a cerut Israelului si Iordaniei, care este gardianul locurilor sfinte musulmane din Ierusalim, “să conlucreze pentru a găsi soluții de asigurare a securității pentru toți” în Ierusalimul de Est.

UE le-a cerut, de asemenea, celor două țări să ia măsuri pentru “respectarea caracterului sacru al locurilor sfinte și menținerea status quo-ului” pe Esplanada Moscheilor (Muntele Templului pentru evrei) din Ierusalimul de Est.

Israelul pare sa fi ajuns la concluzia cea buna in privinta consecintelor politice si diplomatice ale incremenirii sale intr-un act de forta susceptibil de acuzatia ca intentioneaza sa-si extinda controlul asupra locului de rugaciune si zonei reprezentate de Moscheea Al-Aqsa.

Un general-maior israelian a declarat duminică dimineaţă că autorităţile israeliene sunt pregătite să ia în considerare alternative pentru controversatele detectoare de metale si i-a indemnat pe musulmani sa sugereze optiuni. 

Alte “optiuni” este insa un fel de a spune. Oficialul israelian a exclus din capul locului o solutie politica sau religioasa. Esenta problemei este insa prin definitie politica si religioasa. „Avem nevoie de o soluţie de securitate, nu o soluţie politică sau religioasă”, a declarat generalul-maior Mordechai.

Se vehiculeaza ideea detectoarelor portabile, desi solutia si problema tin de suveranitatea asupra locului de rugaciune Moscheea Al-Aksa si zonei sale din Ierusalimul de Est.

Securitatea pe Esplanada Moscheelor este asigurată de către israelieni, chiar dacă locul sfânt aparţine Cisiordaniei. Credinciosii palestinieni refuza să treacă prin detectoarele de metale şi se roaga pe străzile din apropierea Moscheei Al-Aqsa.

Este nevoie de o unificare extinsa a standardelor de suveranitate. Este inacceptabil sa existe standarde duble de suveranitate pentru israelieni si palestinieni. Ori, extins, standarde diferite de suveranitate pentru sirieni, irakieni sau alte tari islamice.

In concluzie: In abordarea discriminatorie a suveranitatii se afla radacina problemei, iar in schimbarea de abordare, prin abordarea egala a suveranitatii, se afla radacina solutiei crizei palestiniano-israeliene.