Ce-i cu isteria pensiilor militare?

Nu  ma refer la cuantumuri, despre care nu avem decat imaginile care ni se prezinta.  Nu pot sa spun nici ca sunt mari, nici ca sunt mici. Cu atat mai mult in spirala cresterilor salariilor, care a fost anuntata.

Si este bine daca salariilor vor creste substantial. Au facut-o si chinezii, si altii. Mai ales daca vrem ca niciun procent din superinteligenta romaneasca sa nu mai plece de acasa sau din Europa. Sa nu se mai repete istoria cand minti creative ne-au fost racolate, alienate si intoarse impotriva.

Ce pot sa spun, la capitolul soldelor si pensiilor militare, e ca dintotdeauna contractul dintre legiune si populatie cam asta a fost, sange contra sudoare. 

Se poate observa insa ca in aceasta noua isterie nationala este angajat PSD, PNL, PMP, media. Adica mainstreamul cu tot tacamul.  Am oscilat daca sa scriu aceste randuri, iar daca o fac este ca ele ar putea furniza argumente pentru atac sau contraatac, dupa caz.

Initializarea acestei isterii este politica. Mai précis, sursa isteriei este presedintele PSD, Liviu Dragnea, si sustinatorii sai din CExN, format din aplaudaci si votaci, care ii dau atatea bile  sau aplauze de cate are nevoie pentru a fi reales sau mentinut in functie.

Tinta este cat se poate de clara, adversarii lui Liviu Dragnea, fosti in propriile randuri, care sunt si ai establishmentului. Ingrijorator, cel putin pentru bunul simt, este insa un alt fenomen, decorporalizarea, golirea de substanta umana a structurilor de securitate si aparare. Din sistemul apararii nationale ies mii de oameni, se pleaca in pensie pe capete.   

Din nou, echilibrul intre generatii si de expertiza este pe cale sa se franga. Practic, se repeta istoriile de dupa 2004 si 2009. Dupa ce am intrat in NATO, aceasta a dat o directiva, chiar si bani spun unii, ca militarii peste 40 de ani sa fie scosi la pensie, pe motive resentimentare, legate de trecutul comunist si de apartenenta la fostul Tratat de la Varsovia.

Atunci a fost prima etapa de contractie puternica a organizatiei  militare. Pana atunci, se vorbea de armate, corpuri de armata si divizii, ulterior doar de batalioane si brigazi. Fara indoiala, a fost si o reducere obiectiva, compensata de noile arme si tehnologii militare, dar s-a pierdut si multa expertiza, cat si din respect si din incredere.

Dupa 2009, s-a trecut la a doua etapa de decorporalizare a institutiei militare, de aceasta data foarte agresiva, prin taierea pensiilor militare. Politica portocalie se simtea stapana pe situatie, nu mai era nevoie sa umble cu manusi.

Traian Basescu, care ricaneaza, acum, aratand cu degetul spre PSD si fostul premier Ponta, se plange ca are o pensie de sergent major, desi capitalismul a fost darnic cu el, si cu capital, si cu proprietati  private. Daca decorporalizarile militare din trecut i-au folosit lui Basescu, cea de acum, este ipoteza mea, ii slujeste lui Dragnea. Simtindu-si viitorul politic concurat, Liviu Dragnea vrea sa-si bata in cuie pozitia de sef politic al celui mai mare partid.

Desi in spectrul culorilor rosul si portocaliul sunt apropiate, in cel politic au fost intotdeauna indepartate si ostile. Nu vi se pare ciudat  ca fosta adversitate dintre culorile politice rosu si portocaliu s-a transformat de aceasta data in rezonanta?

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: