Probabilitatea destabilizarii Peninsulei Coreene dupa scenariul destabilizarii Orientului Mijlociu: SUA, mai japoneze decat Japonia? “Apararea preventiva” nord-coreeana vs “atacul preventiv” american. Sanctiunile anti-nord-coreene, atac pe securitatea alimentara si civila

In timp ce Coreea de Nord a condamnat ca o “incalcare” a suveranitatii sale adoptarea de catre ONU a sanctiunilor impotriva sa, ca reactie la programele nucleare si balistice nord-coreene, iar Rusia a declarat ca escaladarea tensiunilor din Peninsula Coreeană determinată de exerciţiile militare americane este inadmisibilă, SUA au exultat, atribuindu-si sanctionarea regimului de la Phenian ca o “victorie” proprie. Secretarul de stat american Rex Tillerson a supralicitat inasprirea sanctiunilor in contul comunitatii internationale, despre care a spus ca este unita pentru a dezarma Coreea de Nord.

Mai mult, pentru a nu lasa evenimentul sa se raceasca, SUA au convocat la Washington o reuniune la varf diplomatica si militara americano-japoneza, cu scopurile declarate de “coordonare a răspunsurilor la evoluțiile de securitate la nivel regional și pe întărirea cooperării lor bilaterale în materie de securitate și apărare” si al aplecarii asupra „evoluției constante a prezenței militare americane în Japonia”. Tot in marja concesiei pe care SUA au smuls-o Rusiei si Chinei de a nu-si opune veto-urile noilor sanctiuni cu care a fost pedepsita Coreea de Nord, care au fost adoptate in unanimitate, Casa Alba a reluat amenintarea privind posibilitatea de a lansa un “razboi preventiv”, care să împiedice Phenianul să ameninţe nuclear SUA.

Insa deja se anticipeaza ca repetarea scenariului de interventie in Irak din 2003, cand era vorba de arme biologice, nu va fi privita unanim ca legitima. Nord-coreenii au amenintat ca daca vor fi atacati de americani le vor administra o lectie nucleara severa, avertizandu-i ca oceanul care ii desparte nu ii va apara.

Analizele si interpretarile au intrat si pe o alta pista, sub impactul comemorarii de catre Japonia, duminica, a 72 de ani de la primul bombardament atomic din istorie. Noul curent de opinie sustine ca daca Japonia ar fi avut arme nucleare, in 1945, nu ar fi fost victima atacului atomic al SUA. Prin inarmarea nucleara si balistica, Coreea de Nord nu ar face, prin urmare, decat sa opuna o “aparare preventiva” unui “razboi preventiv” al SUA. Un alt grup de opinii, in dizidenta fata de sanctiunile anti-nord-coreene, sustine ca acestea sunt unilaterale, prin nesanctionarea si a SUA pentru continuarea testelor antibalistice si amenintarilor la adresa stabilitatii si securitatii Peninsulei Coreene. 

In fine, potrivit unor consideratiuni civile, umanitare si de drept international, sanctiunile anti-nord-coreene exced securitatea militara, tintind securitatea alimentara si civila. Remarcabila este si o idée noua, care probabil va fi propusa pentru agenda discutiilor viitoare, daca nu cumva amenintarea cu “razboaie preventive” are la baza asimetria si dezechilibrul neconventionale de securitate, special hipertrofiate pentru a sluji “razboaielor preventive”, dar care pot naste monstrii terorii, si care ar trebui sa fie, in acest sens, responsabilitatea comunitatii internationale. 

Stop, fake news: Politicile populare si suverane nu sunt „populiste”, „autoritariste” sau „fasciste”!

 

Gresim de multe ori trecand cu usurinta peste unele afirmatii geopolitice occidentale, fara a sesiza ca sunt articulate in adevarate doctrine ale expansiunii si colonizarii. Le calificam en passant ca “propaganda”, fara a incerca sa le intelegem.

Cand nu detectam nocivitatea ideilor geopolitice colonizatoare, care tintesc populatii si teritorii straine, aflate la mari distante de metropolele occidentale, denuntarea si contracararea sunt zero. Altfel, prima reactie ar trebui sa fie stop!, fake news!  

Hans Klemm, diplomat american cu conectivitati democrate si republicane ca ambasador a doi presedinti, a transmis cateva idei false, prin logica absurda, de escalada si panica, de la Festivalul de Film si Istorii Rasnov.

Ceva in genul daca soarele se va stinge sau gravitatia se va opri, lumea va ingheta sau va cadea de pe pamant. Numai ca efectele in astfel de cazuri, probabil peste miliarde de ani, nu vor suferi de partialitatea politica interesata a lui Klemm, ci vor fi totale.

“Populismul”, constructul geopolitico-ideologic cu care se incearca sa se dea de gard politicile populare, pentru ca acestea sa fie zadarnicite, “ar putea duce la regimuri autoritare”, potrivit lui Klemm. “Populismul poate folosi mijloacele democratiei pentru a submina democratia. Cele mai rele exemple sunt Republica de la Weimar si Hitler. Alt exemplu, din zilele noastre, este Venezuela”, a mai afirmat ambasadorul american.

Asadar, pe continentul mama al democratiei, ambasadorul SUA in Romania crede ca ceea ce este popular este populist si ceea ce este suveran este autoritar, pana la fascist. El ignora ca integrarea europeana de secol XXI este, inainte de a fi o piata comuna, un sistem de valori. Ca aceste valori sunt integrate in politici, institutii si interstitiumul social, in scopuri garante pentru demnitatea umana si un trai decent.

De ce aceste defaimari ale politicilor populare si suverane? Fara indoiala, ambasadorul american Hans Klemm incearca o spalare pe creier a romanilor. O obtinere a unei tabula rasa pe care Ambasada SUA sa ruleze o programare neurolingvistica, favorabila intereselor americane si potrivnica celor romanesti.  

Klemm se joaca cu conceptele de popular si autoritate, adaugandu-le calomnioasele si spaimoasele sufixe de “isme”. Dar un guvern care nu este popular nu serveste interesele poporului. Iar cand autoritatea cu care guvernul a fost investit nu este functionala, fiind gripata de teama, sugerata, de a nu transforma uzul in abuz, nici politicile populare nu au sanse.

Rolul de bete in roate, de blocare a politicilor populare si a autoritatii guvernamentale nationale in infaptuirea acestora il au contraideile sulfuroase de “populism” si “autoritarism”. Acestea sunt emanate de agentii doctrinelor colonizatoare ale corporatiilor multinationale.  

Din pacate, in capcana geoideologiei psihotice a “populismului” si “autoritarismului”, care provoaca confuzii in privinta necesitatii politicilor populare si legitimitatii autoritatii guvernamentale, a cazut si un numar redus de romani, colaborationisti ai corporatiilor multinationale colonizatoare, din cate observam din fenomenul “#Rezist”, care din cand in cand inunda pietele si strazile.

De altfel, unor astfel de loaze topaitoare si vocale, care “pun frana tendintelor autoritare”, Klemm le-a si oferit cateva margele sub forma de laude, pentru “demonstratiile incredibil de mari si de pasnice in sprijinul democratiei” (prilejuite de Ordonanta 13). Asa cum acelasi “mecanism” de recompensare si instrumentalizare il folosise ceva mai inainte si George Soros, pentru demonstrantii de la Budapesta, care ii sustineau reteaua de influenta geopolitica (ONG-uri, CEU etc).

Politicile populare sunt cele care se preocupa de conditiile de munca si de viata ale poporului, de locuri de munca, educatie, sanatate, locuinte, salarii, pensii, securitate, mediu, iar lista este mereu deschisa. Aceste politici au nevoie de resurse, care se obtin din zonele de investitii si de fiscalitate.

Cand clasica balanta dintre nevoi si resurse se dezechilibreaza, nu pentru ca nu am fi suficient de bogati in resurse, ci pentru ca nu dispunem de ele in mod suveran sau pentru ca ne este subtilizata partea din profit care ne este datorata de pe urma utilizarii resurselor nationale de catre multinationale, niciun partid si niciun guvern nu-si mai poate indeplini programul economic si social, cu care a castigat increderea, sustinerea si mandatul alegatorilor. Aici este cheia jocului geopolitic colonizator: cand ne lasam spoliati, si inevitabil o ducem rau, suntem “democrati” si “anticoruptia” duduie. Cand vrem tara inapoi, guvernare populara si respingem ingerintele pe suveranitate, suntem “populisti”, “autoritari”, chiar “fascisti”.

http://revista22online.ro/70264805/ambasadorul-hans-klemm-populismul-are-o-componenta-care-poate-duce-la-regimuri-autoritare.html