CIA – Deep State? O substitutie nedemocrata si riscanta

13/08/2017

Un expert in terorism, ex-agent CIA, Philip Mudd, a declarat, într-un interviu din 11 august la o televiziune americana, că “guvernul vrea să-l ucidă pe băiatul ăsta”, aratand poza preşedintelui Donald Trump, “fiindcă nu respectă Deep State” (statul profund). De fapt, agenţii de securitate americani, si-a explicat Mudd metaforica amenintare, s-ar fi înfuriat pe preşedinte fiindcă nu-i apără în mod adecvat.

Șocanta declaraţie a fost un comentariu la cald a răspunsului ironic pe care preşedintele Trump l-a dat preşedintelui Putin in urma anuntului ca Rusia va expulza 755 de diplomati americani, ca raspuns la expulzarea de catre Obama a 35 de diplomati rusi si la noile sanctiuni impotriva Rusiei adoptate de Congresul SUA.

Prin faptul ca i-a “multumit” lui Putin ca l-a “ajutat” sa economiseasca “un sac de bani” prin reducerea diplomatilor SUA din Rusia, Trump a vrut sa para spiritual si castigatorul final. Seful Casei Albe a dorit sa induca ideea ca intoarce abil reactia Moscovei, prin singurul raspuns posibil pe care l-ar fi putut da cineva care vrea mereu sa aiba dreptate si sa castige, la jocul spionilor, pe care de fapt l-a pierdut.

Prin identificarea paturii subtiri a agentilor de securitate si informatii cu statul profund, jocul pe care fostul agent secret il face, in media, decoperteaza si expune si mai mult. Este o identificare ilegala, in tara lui Huntington, care a teoretizat relatiile dintre civili si militari si controlul civil democratic asupra serviciilor de intelligence, exista cel mai modern si mai complet pachet legislativ in materie.

Substituirea statului profund cu serviciile de securitate este si un risc pentru democratie. Cu atat mai mult cu cat la respectiva afirmatie publica nimeni nu a reactionat. Ca si cand ar fi exprimat o mentalitate obisnuita sau o stare de fapt.

Un stat in care leadershipul politic este controlat de serviciile de intelligence nu poate fi creditat ca democrat, este un stat securist. Dar spionii care controleaza politica si populatia le pot expune la mari riscuri. Ei le pot impinge pe pozitii extrem de periculoase, la situatii fara iesire, in care nu mai stii ce sa faci.

Printre spioni si contraspioni pot fi si provocatori sau speculatori, la fel ca securistii comunisti, care supralicitau “informatii” pentru a-si justifica pozitiile si salariile sau pentru a castiga si mai multa influenta si putere. Fara o verificare permanenta a informatiilor si un control civil democrat neslabit nu te poti baza pe spioni.  

http://evz.ro/cia-declaratie-socanta-guvernul.html


Kenya: Londra l-a felicitat pe Kenyatta, reales presedinte, grabindu-se sa legitimize “mascarada”, potrivit opozitiei, si crimele electorale, din tara natala a lui Obama

13/08/2017

In Kenya, tara natala a lui Barack Obama, in care terorismul a facut multe victime in randurile populatiei majoritar crestine, dar si ale albilor, cum a fost cazul atacului din mallul Westgate din Nairobi, castigator al alegerilor generale, din 8 august, a fost declarat tot presedintele Uhuru Kenyatta, prieten la toarta cu fostul presedinte afroamerican al SUA.

Imediat după oficializarea rezultatului, în mai multe orașe au izbucnit proteste violente, soldate cu uciderea a cel putin 11 persoane, printre care un copil de noua ani, de catre oamenii lui Uhuru Kennyatta. Opoziția kenyană refuză să recunoască victoria lui Kenyatta în fața puternicului si popularului sau candidat, Raila Odinga. ”Nu ne vom lăsa intimidați, nu vom renunța”, a declarat sâmbătă Johnson Muthama, unul dintre liderii coaliției partidelor de opoziția Nasa.

Marea Britanie, aliata speciala a SUA, s-a grabit sa-l felicite “calduros” pe Uhuru Kenyatta, implicit sa-l legitimize, pentru realegerea în funcția de președinte, pe care, intr-un limbaj diplomatic de lemn, a caracterizat-o ca “zi istorica pentru Kenya”, intr-o declaratie a ministrului britanic de externe, Boris Johnson, difuzata sambata.

Ca o ciudatenie, este printre putinele cazuri cand un guvern al Marii Britanii nu sustine opozitia si nu condamna asasinatele din randurile sustinatorilor acesteia. Si ONG-urile evreo-anglo-americane, care mananca paine de pe urma monitorizarilor si condamnarilor incalcarilor drepturilor omului, au tacut malc de aceasta data. Inexplicabila este si tacerea lui Barack Hussein, foarte vocal in materie cand e vorba de altii, care ar fi putut sa dea o lectie de „democratie” tarii sale natale si a tatalui sau. Daca nu a facut-o, probabil e din cauza ca e vorba de prietenul sau, Uhuru, cu care la ultima vizita la Nairobi a petrecut si dansat Lipala.   

Desi de vineri seara, confruntărilor între manifestanți și poliție s-au tinut lant în vestul țării și în cartierele sărace din Nairobi, fiefuri ale opoziției kenyene. Cum nici kenyenii, sau mai ales ei, nu scapa de amestecul ambasadei americane, Robert Godec, ambasadorul SUA la Nairobi, probabil tot de pe vremea lui Obama, a dat publicității un comunicat în care arăta că “în caz de litigii sau dezacorduri, constituția Kenyei este foarte clară privind modul de soluționare.”

https://www.agerpres.ro/externe/2017/08/13/kenya-londra-l-a-felicitat-pe-uhuru-kenyatta-pentru-realegerea-in-functia-de-presedinte-12-26-11