Nu sunt un expert la zi in dosarul moldo-transnistrean. Cunosc in schimb foarte bine istoria si dreptul istoric privind teritoriile romanesti de pana la Nistru si cele rusesti de dincolo de acest hotar. Unitatea si unicitatea teritoriilor romanesti de la Tisa la Nistru sunt in afara oricaror indoieli istorice, de la inceputuri si pana azi, chiar daca politic si militar lucrurile au fost diferite in cateva perioade accidentale.
Exista in Romania pre-Centenar unele reprosuri obtuze, ori poate pur si simplu lipsite de atat de necesarul bun simt politic, ca in anii ’90 am fi ratat readucerea Basarabiei la patria mama. Dezvaluirea unor documente istorice despre primul guvern de dupa revolutia din 1989, extrem de eterogen si inevitabil si cu elemente antiromanesti, arata ca in acel moment tulbure, in care eram izolati, fara aliati si garantii internationale, un important ministru juca pe cartea maghiara, discret dar suficient de amagitor, prin legarea Basarabiei de Transilvania.
Tocmai de aceea, sunt destul de prudent in privinta necesitatii si oportunitatii demersului international al Guvernului Republicii Moldova, prin care cere implicarea ONU in retragerea trupelor Rusiei din Transnistria si inscrierea acestei probleme pe ordinea de zi a celei de-a 72-a sesiuni a Adunării Generale, programată să se desfășoare la 12 septembrie. Cred ca guvernul moldovean este sfatuit prost sau tendentios (oare de catre cine?), ori poate ca nu are cei mai buni ministri care sa slujeasca idealul Reunificarii.
Ce cred rusii despre Basarabia, am auzit de la Jirinovski si Lebed: Basarabia e romaneasca. Ce au crezut sovieticii cand au anexat-o, a spus Molotov intr-o carte recenta a unui autor rus, care reproduce unele din memoriile fostului ministru de externe sovietic. El a spus mai multe, in contextul in care s-a referit si la anexarea celorlalte tari est-europene, in esenta motivatia fiind pentru toate aceeasi, geostrategica si de razboi, dar despre teritoriul basarabean a mai evocat o nuanta.
„Voi romanii (redau aproximativ ideea – confesiune a lui Molotov, nota fp), de cand cu regii germani, ati fost mereu in sfera de influenta a Germaniei (uneori poate si fara sa constientizam, adaug eu, nota fp), iar de cand relatiile sovieto-germane au inceput sa fie puse pe picior de razboi, noi, sovieticii, nu va puteam menaja, erati corp comun cu dusmanii nostri, si atunci, pentru a-i tine cat mai departe pe germani, am fost nevoiti sa va luam Basarabia si sa facem din ea un obstacol in calea navalitorilor, iar razboiul care a venit a aratat ca calculul geostrategic a fost corect.”
Haideti sa discernem impreuna, asa o vom face mai bine. Cu cine se va reunifica Romania, cu Basarabia istorica sau cu actuala Republica Moldova? Pentru asta ar trebui sa luam act ca dodoloata Republica Moldova din zilele noastre este rezultatul unei preformatari sovietice. Dupa ce au anexat Basarabia romaneasca, sovieticii, pentru a o controla mai bine, i-au alipit Transnistria ruseasca, cu trupe cu tot. Cu o mica extensie la vest de Nistru, in teritoriul basarabean, cu rol de „cap de pod” (v. Tighina). Ambele teritorii, Basarabia si Transnistria, au ajuns sa fie statalizate sub forma comuna a Republicii Moldova.
Parerea mea este ca demersul guvernului moldovean la ONU are putine sanse de reusita. Dar si daca, ipotetic, ar reusi, o unire moldo-romana, incluzand teritoriul transnistrean istoric rusesc, va fi putin probabil. In primul rand, pentru ca pentru orice politica romaneasca lucida ar fi o greseala, care trebuie respinsa. De aceea cred ca demersul Chisinaului la ONU indeparteaza perspectiva unirii, punand-o intr-un format inadecvat, departe de cel istoric, originar, de la care a pornit anexarea Basarabiei, in 1940. Este si motivul pentru care cred ca reunificarea romana va fi putin diferita de cea germana. Sper ca nu in mod deliberat trenul reunificarii sa fie pus pe sine gresite, oferind un pretext.