Se vorbeste cu indreptatire de necesitatea diversificarii surselor energetice. Dependenta monosursa poate reprezenta un risc si o vulnerabilitate. Nu neaparat de natura politica. Crize si conjuncturi de multe alte feluri – economice, financiare, climatice etc. – nu ocolesc pe nimeni.
Iata insa ca pragmaticii cooperarii in toate azimuturile aduc in acelasi plan de discutii si problema diversificarii surselor de achizitii de armament. Ea este implicit si una de modernizare. Doi mari aliati si parteneri strategici ai SUA au dus deja in piata aceasta paradigma, transformand-o in contracte de achizitii militare din Rusia.
Turcia, o țară NATO, a incheiat recent un acord cu Rusia pentru achiziția sistemului antiracheta S-400. Unele îngrijorări formale din Alianța s-au stins sau cel putin nu au mai putut fi sustinute in fata argumentelor Turciei ca va ramane loiala angajamentelor NATO si ca, in plus, cu armamentul modern rusesc achizitionat le va indeplini cu mai multa eficacitate, armele neavand culoare politica sau etnica.
La principiul diversificarii surselor de achizitii militare a achiesat si Arabia Saudita, care in mod traditional isi cumpara armamentul din SUA. In timpul vizitei fara precedent a regelui saudit Salman la Moscova, cu durata de patru zile, a fost semnat, joi, un acord preliminar privind achiziţionarea sistemelor de apărare antiaeriană ruseşti S-400, producerea acestora in regat si transferuri de tehnologie.
Acordul mai prevede obţinerea de sisteme antitanc, lansatoare de rachete şi de grenade şi puşti de asalt Kalaşnikov AK-103, plus programe de antrenament pentru forţele saudite. In opinia mea, proeminenta celor doua exemple, Turcia si Arabia Saudita, ar trebui sa fie suficient de convingatoare pentru a da un impuls decisiv si Romaniei in a-si diversifica sursele de achizitii militare.
Fragmentarium Politic 