“Da’ amnezia?!”, a replicat Ghita Bizonu’ la afirmatia mea ca nicio inscenare sau calomnie nu poate sterge memoria faptelor de buna guvernare. M-da, la asta nu m-am gandit, dar intrebarea este buna si cred ca merita sa ne imaginam o varianta de raspuns.
In cazurile de Alzheimer comun, asta e, fac parte din viata, nu ai ce sa le faci, noi cu asistenta sociala si Dumnezeu cu mila, oricum pentru ei nu mai exista nici trecut, nici viitor.
Dar in cazurile de „Alzheimer” politic autoindus, adica al celor care fac pe niznaiul, trecutul exista, este acolo, in sertarasele memoriei, chiar daca sunt murdare, doar viitorul nu mai exista pentru ei sau nu mai conteaza, desi cimitirele sunt pline de cei care se credeau indispensabili, vorba lui de Gaulle, ori care credeau ca fara ei nu va mai exista viitor.
Privind trecutul de buna guvernare al lui AN, care se vrea de catre TB si KWI sa fie uitat, cred ca cea mai buna terapie da raspuns pentru acesti uituci de ocazie, interesati politic, ar fi sa li se puna in fata o oglinda de istorie alternativa, cum ar fi aratat Romania daca buna guvernare AN ar fi continuat cu o buna administratie prezidentiala AN?
Ar mai fi ajuns romanii in situatia politica paradoxala sa cerseasca din poarta in poarta, desi tara lor este bogata?
Ar mai fi ajuns bogatele resurse romanesti sa incapa pe mainile strainilor, care le folosesc pentru a-si alimenta si a-si face puternice propriile industrii si economii, in timp ce, din aceasta cauza, ale noastre s-au prabusit sau au fost „ajutate” sa se prabuseasca, si o data cu ele locurile de munca si de productie, care sunt surse de venituri pentru salarii, pensii, sanatate, educatie, adica, in general spus, pentru prosperitate si securitate?
Privind viitorul politic, acelorasi amnezici ar trebui sa li se puna in fata o a doua oglinda, cu profilul candidatului care poate schimba de drum, pentru care viitorul Romaniei si al romanilor conteaza.
In aceasta chestiune, oricum am da-o si ne-am suci, tot la avantajul politic competitiv ajungem, o problema si o solutie despre care am schitat anterior un raspuns (v. “Avantajul competitiv pe pozitii inaintate”).
Cred cu tarie ca o initiativa civila, sustinuta politic, privind o propunere de candidat magister, care si-a probat excelenta politica si administrativa la nivel strategic si geostrategic, si in acest al doilea aspect am in vedere ca AN a fost designerul intregii arhitecturi de negociere care ne-a dus in 2004 in NATO si ne-a avansat semnificativ pe calea intrarii in 2007 in UE, ar fi cea mai buna optiune de capabilitate generatoare de avantaje competitive pentru Romania.
PS/NB: Cred ca apropiata incheiere a mandatelor de epoca ale celor doua partide istorice, PSD si PNL, care istorico-ciclic vor fi nevoite sa paraseasca scena politica, pentru a lasa locul unor partide noi, adaptate provocarilor noilor vremuri, va crea si o oportunitate de departinizare a magistraturii de sef al statului, cel putin pentru cateva mandate prezidentiale.
Departinizarea este absolut necesara pentru a scoate puterile si institutiile statului de sub influenta paguboasa a partinitatii partidiste a presedintelui Romaniei. Partidele politice isi vor pastra si exercita in continuare rolurile lor democratice fundamentale, in competitia electorala de programe politice, in legiuire si in guvernare, iar politizarea societatii, nu in sensul partinizarii, ci in cel al participarii politice, la legiuire si guvernare, va fi cel mai inalt standard civil de cultura politica si de exercitiu politic.