Ce se intampla? Revolutie sau bulversare fiscala?

02/11/2017

Marturisesc ca imi scapa motivatiile tehnice privind anuntatele modificari fiscale. Este o “revolutie” fiscala?, cum sustine Guvernul PSD-ALDE, ori o “bulversare” fiscala?, cum a avertizat, azi, presedintele Iohannis, in conferinta de presa?

Intuitia imi spune ca, cel mai probabil, prevalente sunt niste consideratii mai degraba politice. Cateva indicii imi orienteaza gandirea catre varianta politica.

In primul rand, refuzul lui Iohannis de a merge la Palatul Victoria, cand vor fi discutate modificarile in cauza, pe motiv ca nu are atributii economice, ceea ce este corect, desi, alta data a “aterizat” intempestiv la o sedinta a unui Guvern PSD, deci invocarea acestei gaselnite a momentului nu se sustine, nu ii este caracteristica.

In al doilea rand, observ ca Iohannis este gand la gand cu AmCham, care se plange ca  măsurile fiscale anunțate îngreunează derularea afacerilor în România și scad încrederea investitorilor.

In al treilea rand, proiectatele miscari sindicale, care ameninta declansarea grevei generale in economie, care s-ar putea ca in felul acesta chiar sa fie pusa pe butuci, dupa cea mai mare crestere din UE – si apropos de acesta crestere, unde se va duce daca nu se va simti in cresterea veniturilor populatiei? – imi dau o vaga senzatie despre o posibila eruptie artificiala a vulcanului social (imi este absolut de neinteles o miscare sociala impotriva cresterilor salariilor si pensiilor!!!).

In al patrulea rand, apelul opozitiei de a se respinge “in corpore” pachetul de măsuri fiscale anunțat de Guvern (v. declaratia de la Hunedoara a liderului PNL, Ludovic Orban) nu face decat sa-mi ascuta cel de-al saselea simt. Bine, bine, nu or fi admisibile toate masurile fiscale , dar de ce sa fie respinse in bloc, cand printre ele se afla si lucruri absolut normale, comparabile cu practicile occidentale in materie, cum ar fi impozitarea la sursa a profitului, aplicabila si multinationalelor? Ori tocmai aceasta din urma sa fie sensibilitatea care determina prinderea Guvernului stangii in clestele politic si geopolitc al dreptei romanesti si occidentale?

In al cincilea rand, posibilitatea ca patronii sa scada salariul net al angajatilor, in urma implementarii masurilor fiscale propuse, mi se pare scandaloasa si un risc devastator pentru sectorul privat. Adica, ce e ala “sector privat”, ca sa ma intreb si eu ca Olguta, pare-mi-se, este ceva care nu apartine de Romania, care este deasupra legii romanesti (apropo de ideea ca nimeni nu este deasupra legii, desi dreapta si privatul par sa o contrazica sistematic)? Daca vreun om de afaceri nu va fi “normal la cap” (cf. Tudose &Dragnea) si va scadea salariile nete, consecinta este mai mult decat anticipabila: va ramane singur si se va scufunda, cu atat mai mult cu cat deja exista un deficit al fortei de munca, care face ca piata salariilor sa devina concurentiala.  

In al saselea si al saptelea rand, trecerea contributiilor de la angajator la angajat imi aminteste de o alta masura din cealalta extrema, din alte timpuri (6), iar, pe de alta parte, asaltul fara precedent al dreptei incepe sa semene din ce in ce mai mult cu unul electoral (7), mizand probabil, desi miza sa este curioasa si s-ar putea transforma intr-un bumerang, pe o “erodare” electorala marcata a pozitiilor guvernarii de stanga, care totusi nu va putea fi schimbata decat prin noi alegeri. Iata, prin urmare, de ce, preluand ideea unui recent banc prin care presedintele Trump il intreba pe seful CIA de ce rabinii stiu tot ce face presedintele SUA, ma intreb si eu, “Ce se intampla?”, pentru ca e limpede ca ceva se intampla sau urmeaza sa se intample.

Iata bancul: Presedintele Trump il intreaba pe seful CIA: – Cum naiba de stiu evreii tot ce facem, inainte chiar sa actionam? Generalul ii raspunde: – Domnule Presedinte, evreii au o expresie: „Vus tutuh?” (adica „ce se-ntampla?”). Cand se-ntalnesc, si-o adreseaza unul altuia – si asa stiu tot! Trump se decide sa verifice personal daca asa stau lucrurile. Se deghizeaza in evreu habotnic, cu palarie, perciuni si tot ce trebuie si se duce intr-un cartier evreiesc din Brooklyn. Vede un evreu batran cu tichiuta in cap si-l intreaba in soapta: – Vus tutuh? Batranul, tot in soapta, ii raspunde: – Umbla Trump prin Brooklyn. Revenind la tema, inchei prin a spune ca nu avem nevoie nici de revolutie, nici de bulversare fiscala, ci de normalitate fiscala.


%d blogeri au apreciat: