O cerinta excesiva, neconstitutionala: Conditionarea legilor Justitiei de avizul Comisiei de la Viena

22/11/2017

Liderul deputaților PNL, Raluca Turcan, i-a acuzat, miercuri, pe președinții celor două Camere, Călin Popescu-Tăriceanu și Liviu Dragnea, ca “au refuzat fără nicio justificare solicitarea PNL de a aștepta avizul Comisiei de la Veneția pe legile Justiției”.

De ce sa fie legata legiferarea proiectului de reforma a legilor Justitiei de Comisia de la Venetia? De ce sa facem din avizele acestui ONG un loc obligat de trecere pentru legile Romaniei? Aceste intrebari nu sunt retorice, ci normale cand sunt indoieli si ajutatoare pentru reflectie.

In acest caz, importanta in primul rand nu este pertinenta comisiei venetiene sau impertinenta politicianista a lui Turcan, ci observatia ca se incearca sa se supraordoneze suprematiei parlamentului si legii un think tank consultativ european, a carui consultare este deci facultativa (nici nu ar avea cum sa fie altfel).

Sa fiu iertat, dar nu am auzit ca legiuitorii de la Washington sau Bruxelles sa ceara avize sau puncte de vedere, nemaivorbind de “recomandari”, din afara locului legiuirii. Nu pentru ca s-ar nega vreo expertiza, pretutindeni aceasta venind din aceeasi sursa, manualul si experienta de drept, in care, Slava Domnului! scoala juridica romaneasca exceleaza.

Cauza esentiala este ca interesele de legiferare, prin care se exprima rolul regulator al legii, depind in mod fundamental de la o tara la alta si de la o perioada la alta. Prin urmare, categorii precum “interes juridic”, “echilibrare juridica” si/sau “optimizare juridica” impun dreptului dinamici si continuturi diferite, in care se incadreaza si legile Justitiei.

Pe aceasta tema, unele asertiuni ale ambasadorului american Hans Klemm privind independenta Justitiei au provocat multe confuzii si patimi politice. Dar ele sunt explicabile prin lipsa de pregatire juridica si chiar o necunoastere a limitelor independentei justitiei, a diferentele de sistem politic, constitutionale, dintre organizare, relationare si functionare.

In dreptul american, Congresul este definit ca adunarea bianuală a ramurii legislative a guvernului federal al SUA, iar vicepresedintele american este, prin lege, presedinte al Senatului. Tangentarile sunt evidente, dar americanii nu sunt deranjati si nu se cearta pe acest subiect. Pornind de aici, ceea ce trebuie sa faca romanii este sa nu mai plece urechea la opinii non-juridice, ci sa se aplece asupra prevederilor Constitutiei lor, iar scoala juridica romaneasca sa vina in prima linie, in astfel de “razboaie”.


%d blogeri au apreciat: