PSD: Ce “coabitare”?, dom’le, este un Guvern de martieni sau al altui partid, si alegatorii nu stiu?

15/01/2018

Niculae Badalau, al doilea lider din PSD, a emis cateva idei tendentioase inaintea reuniunii de urgenta a CExN, care va lua in discutie derapajele politice de la directivele si unitatea partidului. Scopul lui Badalau este evident, sa influenteze alti membri ai CExN si sa-i atraga in derapaje.

Iata o prima alegatie a lui Badalau: „La sedinta CEx voi milita pentru echilibru; trebuie stabilite limitele de competenta ale guvernului si partidului. Oamenii se uita la noi si nu inteleg.” De unde pana unde desprinderea guvernului, care este politic, de politica PSD? Inventam de dragul de a inventa un alt statut si un alt program ale PSD, care prescriu cu limpezime “competente” si “limite”, pe care trebuie sa le respecte orice membru de partid si orice guvern al partidului?

Ori, se stiu care sunt regulile de fier, schimbarile statutare, ideologice, doctrinare, organizatorice sau programatice le face partidul, prin forurile sale ierarhice. Ajungem premier si nu stim acest lucru elementar? Orice abatere duce inevitabil la criza, care pentru solutionare necesita masuri organizatorice: demiteri, demisii, excluderi, reuniuni executive ierarhice, pana la congresul partidului.   

A doua pretiozitate, de ultima ora, a presedintelui executiv al PSD: “ „Trebuie coabitare. Oamenii se uită la noi și nu înțeleg”. Ce “coabitare”, frate? Are PSD o ideologie si Guvernul Tudose, o alta ideologie? E un Guvern de martieni sau al altui partid si alegatorii nu stiu? Adica, ALDE coabiteaza, ca doar lui i s-ar potrivi termenul, ca partid de dreapta intr-o coalitie cu un partid de stanga, iar Guvernul PSD nu “coabiteaza” cu PSD? Ce-i aiureala asta? De ce Guvernul social-democrat Tudose trebuie sa copieze stilul de vacarm al Guvernului republican Trump? Vad in asta un altfel de “stat paralel”. Sau un ciudat „partid paralel”. Un „paralelism” care consta in preluare, in imitatie, in copiere. 

Bun, si daca macar ar fi asa, nu ar trebui ca social-democratii romani sa se inspire din unitatea de saptamana trecuta a republicanilor americani, manifestata la Camp David? Si acolo, in cadrul partidului de la guvernare, functiile de sef de partid si de sef de guvern sunt separate, dar, cu tot taraboiul care se face pe tema guvernarii, in interiorul partidului si in afara lui, de catre opozitie, nu se intinde prea mult coarda. Cel putin, pana in prezent. Mi-e teama insa ca, la noi, premierul Tudose va supraintinde coarda si ca aceasta se va rupe. Ca se va ajunge iar in Parlament si iar la mana lui Iohannis. Mai nutresc si temerea ca s-ar putea adeveri profetia Alinei Gorghiu (PNL): “Pe termen lung, vom constata ca scindarea stangii e un proces care nu mai poate fi oprit”. Fereasca Sfantu’!     

Reclame

Înhumarea ar fi o enormă greşeală politică şi istorică: Domul funerar din Piața Roșie în care este expusă mumia lui Lenin, care este un excepţional monument istoric, trebuie conservat, nu distrus

15/01/2018

 

 

Imagini pentru mumia lui lenin

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a comparat, duminică, mumia lui Vladimir Lenin, conducatorul Marii Revolutii Socialiste din Octombrie 1917 si fondatorul Uniunii Sovietice, expusă în Piaţa Roşie din Moscova, cu “moaştele sfinţilor creştini”.

El a răspuns, cu acest prilej, partizanilor înhumării lui Lenin, care susţin că în lumea creştină nu există tradiţia de a nu îngropa rămăşiţele umane. „Cum să nu? Mergeţi la Muntele Athos (Grecia) şi veţi vedea că există relicve de sfinţi”, i-a documentat Putin.

Liderul de la Kremlin a atras atenţia că puterea sovietică „nu a inventat nimic nou, ci pur şi simplu şi-a adaptat la propria ideologie ceea ce umanitatea inventase deja cu mult timp în urmă”. El a mai adăugat că ideologia comunistă şi creştinismul sunt similare, deoarece conceptele egalităţii, fraternităţii şi justiţiei sunt înscrise în Sfintele Scripturi.

Complexul funerar Lenin este un monument istoric si de arta exceptional, inclusiv de atractie turistica internationala, care poate aduce multi bani la bugetul capitalei Rusiei. El este comparabil cu piramidele din Egipt, siturile antice din orasul sirian Palmyra, care au fost distruse de barbarii jihadisti, cu Domul Invalizilor, din Paris, in care se afla mormantul lui Napoleon, ori cu multe alte monumente istorice, din intrega lume.

Mausoleul cu mumia lui Lenin este o marturie peste veacuri a unui moment unic si a unei etape exceptionale din istoria Rusiei din secolul XX. Si, de ce sa nu recunoastem, trecand peste dualitatea partii simbolistice, este si un simbol al unor clipe de maretie si al unor infaptuiri uimitoare, unele fara precedent, care nu ar fi fost posibile fara uriasa forta a statului construit de Lenin.

Rusii ii datoreaza imens lui Lenin, in primul rand cele doua supravietuiri sau renasteri, din timpul si de dupa caderea monarhiei tariste si din timpul si de dupa invazia nazista. Bomba pusa de teroristul international iudeo-masonic Trotsky si acolitii sai din marea finanta mondiala la temeliile statului si natiunii ruse nu putea fi dezamorsata, dar Lenin a reusit sa-i canalizeze explozia dinspre tinta anti-rusa spre tinta anti-monarhica.

Cu slabiciunea extrema a tarismului, care s-a prabusit ca un castel de carti sub asaltul unor soldati beti si neinstruiti asupra Palatului de Iarna din Sankt Petersburg, in octombrie 1917, Rusia nu ar fi facut fata atacului fulger, modern si masiv al Germaniei lui Hitler, in timpul Marelui Razboi de Aparare a Patriei, din 1941-1945, fara forta statului sovietic si unitatea si coeziunea populatiei sovietice, ale caror baze au fost puse de Lenin.

Aceste merite nepieritoare ale lui Lenin trec inaintea oricaror alte consideratii critice. La o situatie exceptionala s-a raspuns cu masuri exceptionale, la terorism s-a raspuns cu contra-terorism. Lenin a aprins lumina, aratand calea spre supravietuirea rusismului, iar Stalin si Molotov au facut curatenie dupa mizeriile lasate in urma de iudeo-masonul Trotsky si retelele lui teroriste.  

Din aceste motive, in opinia mea,  înhumarea lui Lenin si demontarea mausoleului sau funerar din Piata Rosie ar fi o enormă greseală, cu un incontestabil caracter politic si istoric. Si cu consecinte irecuperabile de memorie. Un monument istoric trebuie conservat, nu distrus.