Lapsus creationis

31/01/2018

Un panegiric mai reusit nici ca se putea. Dar de ce noul imperiu postbelic a durat asa de putin? Aproape ca o fulguratie pe cerul terrian? Daca nu ma insel, acest “scurtissimo” existential este fara precedent in istoria imperiilor mondiale si a leadershipului mondial.

Un raspuns ar fi ca in marea lor imitatie (v. incl. preluarea unor denumiri de institutii sau orase de pe batranul continent), liderii financiari si politici americani au uitat un singur lucru: sa-i puna un suflet! Sigur, oricat de demiurgi vor sa se considere, urmasii de azi ai parintilor fondatori ai SUA nu sunt Dumnezeu, care sa dea creatiilor lor acea scanteie de divinitate, numita Suflet, dinlauntrul Omului. Si nimeni nu va fi si nu va putea niciodata.

Dar este vorba de un altfel de suflet, pamantesc, animat de iubire, de binele moral si de respect fata de viata, pe care oamenii il pun in toate contructiile lor, pentru a le insufleti, a le face atragatoare si durabile. Nimeni nu are insa vreo indoiala ca leaderii americani de azi ar fi pus si aceste ingrediente in interiorul actelor lor politice si geopolitice. Cea mai buna dovada sunt razboaiele preventive, in afara, si violenta civila preventiva, inauntru.

http://www.contributors.ro/economie/energie-economie/istoria-la-timpul-viitor-%E2%80%93-america-intre-puterea-soft-%C8%99i-puterea-hard/

Reclame

Legile Justitiei: Linia rosie, de interdictie, a presedintelui Klaus Iohannis a devenit roza

31/01/2018

La depunerea juramantului, luni, la Palatul Cotroceni, presedintele Klaus Iohannis a transmis membrilor Guvernului Dancila ca modificarea legilor Justitiei reprezinta o linie rosie pe care noul Executiv nu are voie sa o depaseasca.Exista o linie rosie pe care guvernantii nu au voie sa o depaseasca. Afectarea independentei justitiei e de neacceptat”, a spus seful statului.

La scurt timp insa, ce sa vezi, minune! Linia rosie a lui Iohannis a devenit trandafirie. Adica roza, un rosu mai decolorat. In sedinta de marti, CCR a respins doua obiectii de neconstitutionalitate, ca inadmisibila si, respectiv, neintemeiata, formulate la Legea pentru modificarea si completarea Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, admitand insa o obiectie de neconstitutionalitate. Obiectiile au fost formulate de ÎCCJ si PNL.

Partea plina a paharului in toata aceasta poveste, inceputa in urma cu un an si inca neterminata, prin ducerea modificarilor legilor Justitiei in strada, este ca ideea de reforma a justitiei a iesit, partial, invingatoare. Dupa hotararile de ieri ale Curtii Constitutionale, nu mai incape discutie, ideea de adaptare si modernizare a legilor Justitiei nu mai poate fi pusa la indoiala.

Cu alte cuvinte, modificarile acceptate de CCR nu afecteaza independenta Justitiei. Obiectiile politice nu se sustin. De altfel, analizele evidentiaza inconsecvente si involutii in discursul prezidential pe aceasta tema. Trecerea de la ambiguitatea impotrivirii fata de “modificarea” legilor Justitiei la cea de neafectare a “independentei” Justitiei, o pozitie la fel de generala si de neclara, reprezinta pasi inapoi din partea lui Iohannis.

Lupta inca nu s-a incheiat, dar finalul ei, intelegerea concreta si deplina a ceea ce inseamna “independenta” Justitiei, este foarte aproape. Devine tot mai limpede ca neintelegerile sunt in limbajul politic, nu in cel juridic. In urma hotararilor CCR, raman de vazut care vor fi noile replieri pe care le va adopta Cotroceniul. Un rol in acest sens il va avea si intalnirea de miercuri, de la Bruxelles, dintre presedintele Iohannis si presedintele Juncker, care vor  discuta despre “modificarile aduse cadrului legislativ privind sistemul judiciar si lupta impotriva coruptiei.”  


Guvernul Dăncilă: Felicitările UE şi tăcerea SUA

31/01/2018

In relatiile politice si diplomatice internationale, adresarea de felicitari sefilor de stat si/sau de guvern cu ocazia alegerii/investirii in functie este un semn de inalta curtoazie. Pe langa semnalul de pretuire si respect, aceste mesaje de felicitare sunt, dupa caz, un barometru, un facilitator sau un intaritor al relatiilor bilaterale, ori un mijloc de a comunica ce se asteapta de la cel ales/investit in functia de presedinte si/sau de premier.  

Privind noul Guvern Dancila, primul semnal de curtoazie a venit din partea Japoniei. Ambasadorul extraordinar și plenipotențial al Japoniei pe lângă Uniunea Europeană, Kazuo Kodama, a trimis, sambata, o scrisoare de felicitare premierului desemnat, Viorica Dancila. Gestul, absolut minunat si de incredere, a intarit, inca o data, prin limbajul sau simbolic, interesul reciproc pentru un parteneriat strategic intre Japonia si Romania, convenit cu prilejul recentei vizite la Bucuresti a premierului japonez, Shinzo Abe, care a fost prima vizita a unui premier japonez in tara noastra.

Alte doua semnale de politete, care au exprimat totodata si asteptari specifice, au venit de la varfurile UE, marti, a doua zi dupa ce Guvernul Dancila a primit votul de investitura. In ordinea in care au fost transmise, premierul Viorica Dancila a primit o scrisoare de felicitare din partea presedintelui Consiliului European, Donald Tusk, si o scrisoare de felicitare postata pe Twitter din partea presedintelui Comisiei Europene, Jean Claude-Juncker. Ambele felicitari au comunicat o asteptare comuna: promovarea de catre Romania a valorilor Uniunii Europene.

Facand necesarele conexiuni geopolitice, care ne implica si ne tintesc, sa reflectam asupra a doua stereotipuri ideologice, de consum colonial, care fac legatura dintre doua metropole vestice si colonia lor comuna, est-europeana. Occidentul european ne cere sa ne supunem intereselor sale prin a ne lasa modelati de “valorile (vestice) europene”, care ne sacrifica interesele si traditiile, iar Occidentul american, prin a ne lasa modelat “statul de drept”, potrivit intereselor americane, prin care ne sunt masacrate interesele si traditiile.

Si apropo de partenerul si aliatul strategic american, sa remarcam absenta felicitarilor Casei Albe pentru nou Guvern de la Palatul Victoria, al premierului PSD Viorica Dancila. De regula, agenda Administratiei SUA cu felicitarile externe pentru astfel de prilejuri este adusa la zi, prin comunicarea diplomatica curenta sau cu anticipatie, de Ambasada americana din tara respectiva. Prin urmare, in loc sa ne intrebam de ce tace SUA, mai degraba sa ne intrebam de ce a tacut Ambasada SUA de la Bucuresti? De ce a tacut ambasadorul progresist Hans Klemm?