Reformele PSD merita o liturghie

Anuntatul Congres extraordinar al PSD, care urmeaza sa fie convocat pe 10 sau 17 martie, are toate sansele sa fie unul al unei politici extraordinare. Acest forum decizional suprem ar putea sa consacre o politica reformista de guvernare care sa-si atraga si sa-si merite pe deplin aprecierea istorica de extraordinar politic.

Reforma fiscala si revolutia salariala, in care prima a fost manevra tactica care a facut posibila si a declansat actiunea strategica pe care o reprezinta cea de a doua, in curs de desfasurare, raspund sarcinii sociale ramase neindeplinite a revolutiei social-politice din 1989. Atunci, romanii au iesit in strada pentru un trai mai bun.

Din pacate, acea aspiratie de mai bine din urma cu aproape 30 de ani a ramas o restanta istorica. Pana de curand, cand PSD a inceput dezghetul social. Cauzele inghetului social sunt mai multe, unele obiective, altele subiective. Una a fost ducerea succesiva si excesiva a stangii spre dreapta. Despre aceasta translatie, prin care stanga s-a dus sau a fost trasa in esichierul dreptei, care in mod cert a servit statu quo-ului, se poate spune ca a avut drept rezultat “o tara cu doua drepte”.

Stanga a fost dezidentitata si controlata prin mecanisme de sistem (intern) si de ordine (externa) de dreapta. Acest proces de aservire si control a stangii, implicit a masei sale electorale, care este cea mai numeroasa in tarile sarace, s-a facut inclusiv prin modelare legislativa. Ambasadele occidentale nu au stat degeaba. Ele ne-au modelat legislatia potrivit intereselor occidentale. Principiul de modelare a fost cel al colonizatorului, care isi impune legea in teritoriul colonizat.

In aceasta zona se afla explicatia privind scandalul legilor justitiei. El este in esenta o reactie occidentala de impotrivire fata de miscarea politica nationala de redobandire a independentei legiferarii si justitiei. O data cu pierderea parghiilor de manipulare a legiferarii si justitiei, Vestul isi pierde si privilegiile economice, avantajele unilaterale pe care i le-a adus expansiunea in Est. Recastigarea independentei legiferarii si justitiei este o alta reforma vitala a PSD.

O alta cauza a fost contrarevolutia austeritatii, prin care criza ciclica a capitalismului, cu varful din 2007-2008, a fost decontata economiei mondiale si stangii de pretutindeni. Reacumularile vestice de capital prin renegocieri discriminatorii de tratate, protectionism cu sens unic, comert asa-zis partenerial dar pe fond necompetitiv si inechitabil, standardele duble ale politicii de dezvoltare cu mai multe viteze in mediul euroatlantic etc sunt tot atatea transferuri de costuri pe seama esticilor.

In acest context, convocarea Congresului PSD, neasteptata pentru unii, o speranta de miting spart pentru altii, este usor de inteles. Este un act politic inteligent, bine gandit, care vine exact cand trebuie sa vina. Presedintele PSD, Liviu Dragnea, are nevoie de reinnoirea votului de incredere, care sa-i revigoreze lupta cu statul paralel si continuarea programului social-economic de guvernare.

Succesul reformei fiscale si al revolutiei salariale va duce la cresterea veniturilor populatiei si la culegerea romanilor de pe drumurile strainatatii. Multi romani din diaspora se vor intoarce acasa numai daca vor veni la mai bine. Nimeni nu vine la mai rau.

Este o sansa de a pune capat hemoragiei imigrarii, de inteligenta si creativitate, deficitului de forta de munca si declinului demografic. Ca o laudatio, de incurajare si sustinere pentru tot acest extraordinar politic, care poate deveni realitate, PSD merita o liturghie.