Dedublare: Activistii laicitatii sunt in acelasi timp si politruci ai convertirii politice a bisericii ortodoxe

21/02/2018

Am citit pe Contributors un articol cu un titlu retoric – “Biserica paralela?” -, cu referire la Biserica Ortodoxa Romana (BOR). Insa titlul se lipeste de continut ca nuca in perete. Este o speculatie politica, care in continut are germenii propriei negari. Se forteaza o extensie fictionala, religioasa, a unei realitati politice incontestabile. Statul paralel are o multitudine de confirmari materiale, devenite  vizibile si alarmante. Pentru a da totusi o satisfactie si autorului, din punct de vedere al ciupercariei de secte religioase s-ar putea vorbi de o sumedenie de biserici paralele. Stratagema este insa alta, aducerea BOR de pe taramul religiei pe cel al politicii. Ca un asemenea obiectiv politic nedeclarat ar fi in divergenta cu laicitatea, se pare ca nu mai conteaza pentru politrucii convertirii politice a bisericii, care sunt aceiasi cu activistii laicitatii.     

La o lectura atenta a textului, pot fi identificate motive puternice si suficiente care arata de ce institutia religioasa nu trebuie sa se implice in niciun fel in jocul politic. Exista deja o lectie istorica privind relatiile religiei cu politica. Cu atat mai mult cu cat problema coruptiei, a cauzelor si a tapilor ispasitori este extrem de politizata. Dupa cum vedem, unda acuzatiilor de coruptie a inceput sa se plimbe dintr-o parte in alta. Nici macar oficialii institutiilor anti-coruptie nu sunt scutiti. Probabil ca investitia occidentala in institutiile si cadrele de profil are si un efect secundar, multa vreme ocultat. Oricum, ideea ca cine da banii nu o face gratis, ci are si niste interese, pare sa revina la suprafata precum untdelemnul deasupra apei. A spune ca biserica ortodoxa nu face o educatie morala anticoruptie, ignora prin omisiune, ori prin tendentiozitatea care nu are de-a face cu morala, ca cele zece porunci sunt cel mai puternic si mai influent program religios anti-coruptie.

Asa cum biserica ortodoxa nu s-a implicat in revolutia portocalie, cu corolarul ei privind revolutia procurorilor, stabilind deja un precedent, aceeasi echidistanta si neimplicare ar trebui sa fie si fata de revolutia trandafirie si a apararii prezumtiei de nevinovatie. Pe de alta parte, nu ar da deloc bine pentru partidele politice daca biserica ortodoxa, care traditional este cea mai influenta institutie culturala, s-ar implica in politica. Ar castiga la pas, cu majoritate covarsitoare, toate alegerile! Dar biserica ortodoxa nu-si face decat misiunea christica, refuzand tentatiile puterii lumesti, asa cum Iisus Hristos nu a acceptat sa fie lider politic si lider militar, cum a fost indemnat de unii (daca nu gresesc, de catre zeloti). As mai adauga, in treacat, doar la nivel de remarca, ca termenul de “bizantinism” nu este nicidecum unul “rusinos”. Este o apreciere politica discutabila. Bizantinismul, in afara de faptul ca a fost glorios, a fost un chivot al unor valori cardinale.

http://www.contributors.ro/editorial/biserica-paralela/


Romania: De ce contractele de achizitii militare externe nu sunt insotite de conditii de accesare?

21/02/2018

Deputatii au adoptat, miercuri, proiectul de lege pentru achizitia lansatoarelor de rachete HIMARS: 1,5 miliarde de euro pe 54 de sisteme de lansare. Au fost si sunt si alte proiecte extrem de scumpe de achizitii de armament de pe piata externa. Criticile interne nu lipsesc, in conditiile in care indicatori ai situatiei economico-financiare par sa se inscrie pe o curba descendenta.

Avem nevoie de arme, piata e mare, dar ce ne ofera politic in plus cei carora le umplem buzunarele cu bani? Este o intrebare pe care si-a pus-o si presedintele Donald Trump, atunci cand a constatat ca le-a dat unora “multi bani”, in cadrul unor relatii  economice bilaterale. Cred ca merita subscrisa. Inclusiv raspunsul, care pare sa fi devenit o practica, in logica urmatoare: Daca cumpar de la tine, facandu-ti un favor ca te-am ales din atatia altii, care este beneficiul pe care mi-l oferi? Eu cu ce ma aleg?

Parerea mea este ca la contractele de miliarde, bani care se duc in visterii straine, noi nu ne bucuram de sustineri politice compensatorii. De ce? Cred ca pentru ca nu avem negociatori maximalisti, cum au americanii. Cum observam ca face si ambasadorul american la Bucuresti, Hans Klemm, la care lobbysmul politico-diplomatic pe langa guvernul roman in chestiuni economice este pe primul loc. Un lucru care este de admirat si de invatat. Conditionarea vanzatorilor de catre achizitori este un avantaj de piata si de etapa, pe care ar trebui si noi sa-l valorificam. Daca altii indraznesc, noi de ce nu indraznim?