Cui vrea sa se bage in ciorba socialistilor, ii trebuie multa prudenta. Riscul e sa se friga sau sa pice de fazan. Daca le verificam identitatile politice, constatam o conexiune: V. V. Dancila, H. Klemm, A. Gomes si chiar G. Soros fac parte din aceeasi familie politica, a socialistilor. Pai, toti sunt niste Münchhauseni! Tari in gura, adica in propaganda. Pentru socialisti, imaginea este precum publicitatea: nu exista publicitate negativa, ci doar publicitate, in care conteaza doar vizibilitatea! Daca dna prim-ministru Dancila are obsesia “defaimarii”, sa infiinteze o liga antidefaimare.
Pe de alta parte, din ceea ce autoarea ne dezvaluie despre ultimele discutii ale ambasadorului american Hans Klemm cu cei doi Münchhauseni de Teleorman, e limpede ca acestia si-au schimbat incuietorile de la intrare. Usile lor nu mai pot fi descuiate cu cheia “Justitie”, ci doar cu cheia “Economie”. Cred ca nu putem comenta decat de bine: prosperitatea vine din economie.
Am aflat, de altfel, ca Excelenta sa Hans Klemm si-a insusit “dojana”: va aduce Hollywoodul sa faca filme in Romania. Adica, din cate am inteles, nu numai pentru peisajele din cadrele de actiune, ci si pentru coproductie cu actori americani si romani. Pe vremuri, cand nu eram parteneri strategici, circula o butada despre filmele romano-americane: noi cu caii, ei cu actorii. Sper ca de aceasta data sa nu mai avem o caricaturizare, noi cu peisajele si ei cu actorii.
***
Un Post Scriptum pentru descretirea fruntilor (sa nu uitam niciodata ca politica este un joc, care poate fi si frumos). Scriind V. V. – Viorica Vasilica, mi-am amintit de un alt V. V. – Victor Viorel. Initialele “V. V.”, de prenume, apartin premierului Dancila si fostului premier Ponta. Aceasta coincidenta poate fi folosita pentru parafrazarea unui banc din regimul trecut. Pe vremea liderului comunist Gheorghe Gheorghiu Dej, multi demnitari aveau prenumele de Gheorghe. O coincidenta, fireste, ca si acum. Dar Bula nu a ratat ocazia sa puna in circulatie o zicala despre cei sus-pusi: “Ai ajuns Gheorghe”. Sau, uneori, o mirare/interogatie despre cei cu reusite precoce: “Asa tanar si ai ajuns Gheorghe?”.
***