Musca de pe coafura premierului Theresa May

29/04/2018

Foto: Digi24

Convenţia privind interzicerea armelor chimice a intrat in vigoare la 29 aprilie 1997. Duminica, cu prilejul a 21 de ani de la interzicerea armelor chimice, preşedintele francez Emmanuel Macron şi prim-ministrul britanic Theresa May au cerut comunităţii internaţionale întărirea interdicţiei asupra armelor chimice.

„Cu ocazia celei de-a 21-a aniversări a Convenţiei privind interzicerea armelor chimice şi după evenimentele de la Douma şi Salisbury, Theresa May şi cu mine chemăm comunitatea internaţională să întărească cu noi interdicţia acestor arme de distrugere în masă”, a scris Macron pe Twitter.

„Cu douăzeci şi unu de ani în urma, Convenţia privind interzicerea armelor chimice a interzis utilizarea, dezvoltarea, producţia şi stocarea acestor arme teribile. Emmanuel Macron şi cu mine ne reafirmăm angajamentul faţă de acest acord şi chemăm şi celelalte naţiuni să se alăture poziţiei noastre ferme”, a scris May pe Twitter Downing Street 10, sediul guvernului britanic.

Simtindu-se “cu musca pe caciula” – o expresie despre cei care fac rau sau mint cu buna stiinta si incearca sa ascunda acest lucru -, Theresa May a mai dat inca un semnal fals. Marea Britanie este suspectata, in urma unui lung sir de incongruente acuzatoare, de otravirea fostului spion dublu Serghei Skripal, si a fiicei sale Iulia, la Salisbury (Anglia), cu o substanta neurotoxica militara.

De asemenea, serviciile secrete britanice sunt acuzate, cu martori si probe de la fata locului, ca au pus in scena atacul chimic de la Douma (Siria). Daca ambele cazuri s-au consumat potrivit unor suspiciuni rezonabile, in scopul obtinerii de beneficii politice de catre Marea Britanie, atunci, musca de pe coafura premierului britanic Theresa May trebuie sa fie foarte mare, urat mirositoare si bazaitoare, cand vorbeste despre neutilizarea armelor chimice.


Pompeo in Orientul Mijlociu: Islam contra Islam?

29/04/2018

FOTO: Preluare dupa News.ro

Noul şef al diplomaţiei americane, Mike Pompeo, si-a început sâmbătă primul său turneu, de trei zile, în Orientul Mijlociu, la aliaţi-cheie ai SUA. Ca si la intalnirea cu membrii NATO la Bruxelles, care a avut loc la scurt timp dupa investirea sa ca secretar de stat, agenda lui Pompeo este dominata de bani si influenta sau control, aduse Statelor Unite.

Tintele diplomatice ale lui Mike Pompeo sunt opozantii Iranului din regiune: Arabia Saudita, Israel si Iordania. Primei escale, de doua zile, la Ryad, ii vor urma cele de la Ierusalim si Amman. Informarile facute liderilor sauditi, israelieni si iordanieni de catre secretarul de stat american se refera la proiectele preşedintelui Donald Trump privind acordul nuclear cu Iranul, pe care intentioneaza sa-l „rupa” sau „suplimenteze”.

Mandatul lui Pompeo, despre care se spune ca urmareste relansarea diplomatiei americane, cuprinde insa aceeasi veche politica de divizare si contrapunere a statelor islamice din Orientul Mijlociu. Intr-o reprezentare caricaturala, noul sef al diplomatiei Casei Albe poate fi imaginat, in misiunea sa in regiune, ca tarand dupa el o ghioaga pe care scrie “Islam” si cu care, paradoxal, vrea sa ameninte si sa loveasca Islamul.

Arabii si persii sunt frati intru credinta Islamica, iar noua linie de divizare pe care o urmareste Trump este tocmai aceasta conexiune religioasa, prin fracturarea sa in beneficiul Israelului. De altfel, sambata, cand Pompeo se afla la Ryad, denuntarea folosirii Islamului contra Islamului, cu consecinte dureroase pentru toti Islamicii, a venit din partea Rusiei, Iranului si Turciei. Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a declarat, la sfarsitul unei intalniri cu omologii iranian si turc, Mohammad Javad Zarif și Mevlut Cavusoglu, ca Moscova, Teheran si Ankara considera ca încercările de a împărți Siria pe motive etnice și religioase sunt inacceptabile.

Atragerea Arabiei Saudite in scenariul SUA de construire a unei forte Islamice contra Islamului este prioritara pentru aducerea in noul joc de dezbinare a islamicilor, relansat prin Pompeo, a banilor si sangelui Islamicilor. Esenta acestui demers poate fi foarte bine exprimata de lozinca “Banii si sangele Islamicilor impotriva Islamicilor”. Din declaratiile sinuoase ale lui Donald Trump, privind ipotetica retragere a SUA din Siria pentru ca “alte tari sa aiba grija” sau ca Arabia Saudită “va trebui să plătească” pentru continuarea prezenței militare americane, coroborate cu declaratiile si actiunile noilor vectori de varf ai politicii externe si de securitate, John Bolton si Mike Pompeo, se prefigureaza ideea înlocuirii trupelor americane din Siria cu o forță regională dominată de Arabia Saudită. Un fel de NATO sunnit in Siria, care sa faca politica si geopolitica SUA in Orientul Mijlociu. Perspectiva? Probabil ca devastarile din Siria, Irak, Libia nu sunt inca de ajuns, se vrea extinderea lor si la alte parti ale Islamului.