Fals antisemitism: Un dirijor pune la index doi artisti

24/04/2018

Mi-a atras atentia un gest al unui dirijor, care, pe motiv de “antisemitism”, si-a pus la index doi colegi, apartinand aceleiasi arte, muzica. Cred ca acest mod de “a le face muzica” celor doi cantareti este un act de speculatie ieftina. Ca un “kitsh”, exclusiv verbal, care nu are nicio legatura cu materialitatea sau autenticitatea antisemitismului istoric.  

Falsul antisemitism este in acelasi timp si periculos. El poate insemna si respingerea concurentei oneste, criticii, satirei sau umorului privind atitudini si comportamente reprobabile (ridendo castigat ), ori chiar a sanctiunilor legale (dura lex, sed lex). Adica sustragerea de la niste valori si norme care sunt normale si tuturor aplicabile.

In opinia mea libera si cinstita, a fost un singur antisemit si acela a murit o data cu Hitler. E un fel de parafrazare a lui Nietzsche, dar cu sanse de adevar nefinite. Antisemitismul apartine trecutului. Urmele lui istorice le aflam in memoriale, ca exponate de muzeu. El s-a sfarsit o data cu Auscwitz-ul si celelalte lagare hitleriste.

Antisemitismul nici macar nu a fost ideologie. El a fost politica tiranului universal, a prototipului tiranului, care pentru putere absoluta si genocid nu are nevoie de ideologie. Nimeni nu poate nega antisemitismul istoric. A face insa din el o chestiune de prezent, este o contrafacere pentru beneficii politice.

Azi, cel mult se poate vorbi de antiislamism, ca dimensiune comparabila, prin milioanele de morti, raniti, refugiati, in urma razboaielor “preventive” sau de “pedepsire”. Desi pana la scrierea acestei istorii tema ramane discutabila, totusi initiatorii si executorii antiislamismului sunt deja cunoscuti. Imi place muzica, dar nu cand este amestecata cu politica sau cand unii muzicieni pun bete in roate altor muzicieni. De aceea am fost surprins ca dirijorul Daniel Barenboim, directorul muzical al uneia dintre cele mai mari opere din Berlin, a anunţat, luni, returnarea premiilor muzicale germane Echo, după ce doi rapperi ale căror texte presupuse antisemite au fost recompensaţi cu aceleaşi premii.

La Gala premiilor Echo 2018, ca cei mai buni artişti hip-hop au fost recompensati rapperii Kollegah şi Farid Bang, care au vândut în Germania peste 200.000 de exemplare din albumul lor „Jung, brutal, gutaussehend 3” („Tânăr, brutal, arătos 3”). Intr-una dintre aceste piese, „0815”, cei doi rapperi se compară cu prizonierii din lagărul de exterminare de la Auschwitz. ECHO sunt cele mai renumite premii muzicale acordate în Germania in domenii ce merg de la muzica clasică, la genul pop, jazz sau hip-hop. Premiile se bazează pe succesul comercial al artiştilor. Cand caricaturile, pamfletele sau cupletele ne amuza sau inveselesc, nimeni nu se gandeste sa le desfiinteze sau sa le faca procese de intentie autorilor. Arta e arta si trebuie tratata ca atare.


Dilema SUA: Suspendarea vizei lui Liviu Dragnea sau mutarea Ambasadei Romaniei la Ierusalim?

24/04/2018

Au mai ramas putine zile pana la ceremonia de inaugurare a Ambasadei SUA la Ierusalim. Evenimentul va avea loc pe 14 mai, in prezenta a 250 de oficiali americani si lideri evrei din SUA. Planul presedintelui PSD, Liviu Dragnea, de a participa la festivitate, alaturi de elita evreimii israeliene si americane, in urma anuntarii de catre acesta ca Romania va urma exemplul SUA si isi va muta Ambasada la Ierusalim, ar putea insa sa fie dat peste cap.

Printr-o adresa oficiala inaintata Departamentului de Stat american, mișcarea civică “Inițiativa România” (IR) a cerut suspendarea vizei americane pentru Liviu Dragnea şi punerea acestuia sub interdictia de a intra pe teritoriul SUA. “Iniţiativa România” îşi motiveaza demersul pe Decretul 7750 din 12 ianuarie 2014 al Preşedintelui SUA privind impactul corupţiei asupra intereselor SUA. Iniţiativa România arată că şeful PSD a fost condamnat definitiv în dosarul Referendumul şi mai este trimis în judecată sau cercetat penal în alte patru dosare de corupţie.

Cererea IR, ONG nascuta dupa tragedia “Colectiv”, ridica o mare dilema pentru SUA. Ea pare sa fie compromitatoare pentru oricare din cele doua solutii contradictorii. Daca va da curs cererii IR, SUA risca sa-si atraga acuzatii de ofensare a unui partener strategic si aliat, lucru inimaginabil. Liviu Dragnea este un inalt oficial roman activ, in functii de partid si de stat, ca sef al celui mai mare partid din Romania, aflat la guvernare, si sef al Camerei Deputatilor. Dar, mai ales, si acesta ar putea fi argumentul determinant de a o respinge, SUA vor risca sa dea un semnal prost pentru interesele sale si ale Israelului, scazand probabilitatea ca anuntul lui Dragnea sa devina realitate. Daca vor respinge cererea IR, SUA isi pot atrage acuzatia de ipocrizie, ca incurajeaza coruptia. Dilema pica foarte nepotrivit in contextul recentului Raport al Departamentului de Stat, care afirma negru pe alb: “Corupţia rămâne un fenomen răspândit în România.” Varianta cinica ar fi ca dilema sa fie transata dupa 14 mai. 


Summitul crizei nucleare: Cat de grea va fi valiza politico-diplomatica a lui Trump la intalnirea cu Kim?

23/04/2018

Varşovia, potenţială gazdă a viitoarei întâlniri între Donald Trump şi Kim Jong-Un. FOTO: Preluare dupa jurnalul.ro

In saptamana intalnirii celor doi presedinti coreeni, Kim si Moon, Coreea de Sud a decis sa opreasca emisiunile de propaganda la granita cu Coreea de Nord. “Sperăm că această decizie va duce la încetarea atacurilor propagandistice din ambele state și va contribui la crearea condițiilor necesare unui climat de pace, a unui nou început”, a explicat ministrul sud-coreean al apărării.

Summitul intercoreean va avea loc vineri, in zona neutra de demarcatie, la Panmunjon, unde la sfarsitul razboiului intercoreean a fost semnat, in 1953, armistitiul dintre cele doua Coreei. In memoria colectiva, Panmunjonul este asimilat cu fostul zid al Berlinului.

Foarte probabil summitul Kim-Moon va aduce un progres semnificativ si, sper, ireversibil in relatiile de securitate dintre cele doua Coreei. Argumentul ca ambele state ale unui popor unic impart aceeasi casa peninsulara, a carei integritate si perenitate trebuie sa o realizeze impreuna, este de departe cel mai puternic. Mult mai preocupant este summitul dintre Kim si Trump, de la inceputul lunii iunie.

Comparativ, in orice analiza panoramica privind relatiile extrem de tensionate dintre Coreea de Nord si SUA, ca urmare a crizei nucleare nord-coreene, apare ca foarte vizibil ascendentul simpatetic de care Kim se bucura, in urma anuntului nuclear de sambata. Liderul de la Phenian a anuntat suspendarea testelor cu arme nucleare si rachete balistice intercontinentale, precum si inchiderea unui poligon nuclear din nordul tarii. Incepand cu SUA, gestul a fost aplaudat de toate marile puteri, ceea ce explica decalajul de simpatitudine.  

Kim si-a insotit anuntul cu motivatia că „în faza actuală, când naţiunea noastră s-a ridicat la statutul de centru de putere politică şi militară, concentrarea asupra construcţiei economiei bazate pe socialism este linia strategică a partidului”. Suspendarea testelor racheto-nucleare este al doilea pas inainte facut de Kim, dupa cel prin care si-a asumat denuclearizarea, daca in schimbul acesteia va primi garantii de securitate pe masura, de neclintit, masurabile si verificabile pe teren.

Prin cele doua actiuni de dezangajare, Kim s-a plasat in varful verticalei initiativelor strategice. Totul va depinde de reactiile de rapuns, mai précis, de ce va pune Trump in balanta pentru a compensa concesiile anuntate de Kim. Cam asta e balanta, pe un taler concesiile nord-coreene, pe celalalt, compensatiile americane. Altfel spus, valiza politico-diplomatica a lui Trump la intalnirea cu Kim ar trebui sa fie suficient de grea, continand propuneri substantiale si comparabile.

Riscul ca valiza lui Trump sa fie goala sau prea usoara poate fi similar cu esecul sau blocarea dezangajarii militare si nucleare, care ar trebui privita pe cele doua zone comunicante din Pacific, Pacificul de Est si Pacificul de Vest. Daca dezescaladarea va avea loc intr-o parte, ea ar trebui sa se transmita comunicant in cealalta parte. Deocamdata, doar dezescaladarea intercoreeana este predictibila. Pe de alta parte, nu trebuie uitat ca stiinta armelor nucleare si balistice este ca cea a mersului pe bicicleta, o data invatata, nu se uita niciodata, oricand putand fi exersata.

Criza eurorachetelor, inceputa in 1983, si summitul Gorbaciov-Reagan, din 1986, care in ciuda suisurilor si coborasilor au dus in cele din urma la asumarea reciproca a optiunii “dublu zero” si semnarea Tratatului INF in 1987, sunt doua evenimente educationale pentru negocierile nucleare. Daca, aparent, Reagan s-a dus cu valiza goala la Rejkjavick si discuțiile s-au prăbușit în ultimul moment, ele au permis totuși partilor americana si rusa sa descopere amploarea concesiilor pe care cealaltă parte era dispusă să le facă, ceea ce a stat la baza progresului si finalizarii ulterioare.

In opinia mea, summitul nuclear dintre Trump si Kim ar trebui despovarat de orice alte subiecte colaterale. Masurile de o parte si de alta sa fie din acelasi domeniu si din aceeasi clasa, de aceeasi natura si la aceeasi scara de proportionalitate. Tema sanctiunilor economice, care ar putea sa fie tentanta pentru americani in negocierile cu nord-coreenii, asa cum a fost cea a drepturilor omului in negocierile cu rusii privind eurorachetele, dar care a fost la originea blocajelor initiale, trebuie sa aiba o agenda separata de cea a securitatii. Oarecum pe modelul ”cosurilor” (v. Helsinki).    


Din crestetul muntelui

22/04/2018

Nu inteleg de ce amestecati stalinismul cu democratia. Disproportia este monstruoasa. Ori, daca tot ati facut-o, care “adevar”mai este valabil? Cel despre atunci sau cel despre acum?!

Daca sunteti de acord ca starea si perspectiva vazute de la piciorul muntelui sunt diferite de cele vazute din crestetul lui, va trebui sa-i dati dreptate ministrului Educatiei (nu spun sa-i cereti si scuze, sic!). Din pozitia in care se afla, ministrul Educatiei vede disproportia dintre structura ofertei educationale si structura cererii de forta de munca, mai cu seama din perspectiva anuntata, a cresterii investitiilor productive.

In discutie nu este daca socioumanistii sunt mai presus sau mai prejos decat politehnistii, aceasta fiind o falsa problema. In mod real este vorba despre distrugerea pietei politehnistilor, simultan cu cea a economiei nationale, care au urmat dupa Revolutie. Analizati, pentru a va convinge, cate fabrici, uzine si santiere romanesti s-au inchis, disparand pur si simplu dupa 1989. Nemaiavand cerere pe piata muncii, si oferta educationala politehnista, de ingineri, s-a reajustat dramatic. In schimb, a crescut accelerat oferta educationala de socioumanisti, intre altele pentru a umple si golul provocat de perioada comunista.

Nu cred ca este nevoie sa va mai atrag atentia spre SUA, pe care inteleg ca o cunoasteti foarte bine, unde productiile de afaceristi, piaristi, finantisti, juristi sau altele asemanatoare au ajuns la un supraplin insuportabil de catre economia americana, in detrimentul inginerilor, mai ales in contextul in care recrutarea externa a acestora din urma a inceput sa aiba rateuri serioase, din motive de scadere galopanta a atractivitatii, urmare indeosebi a lipsei unor reforme structurale multiple (inclusiv politice).

Cat priveste gratuitatea sarcasmului privind poetii care la origine au un profil educational de tip “Real”, daca veti fi dispusa sa rascoliti arhivele privind premiile nationale si internationale pentru poezie si literatura veti fi surprinsa sa aflati cate nume celebre de poeti si scriitori au provenit din randurile “insensibililor” realisti (unul este matematicianul poet Dan Barbilian, cunoscut ca poet sub numele de Ion Barbu; dar si cate altele).

http://www.contributors.ro/politica-doctrine/zglobia-politica-neo-stalinista-a-ministrului-educa%C8%9Biei/


Maximizarea profitului si redistribuire progresiva

22/04/2018

Dragul meu d’Artagnan, am serioase indoieli ca distingeti nuantele operationale intre indoctrinare, manipulare, psihologizare sau ca pricepeti in profunzime rolul motor si primordial al categoriei de interes. Ar mai fi si varianta sinceritatii, dar, in fine, sa trecem peste…

Credeti ca dupa 1989 mai poate fi gasit pe undeva vreun utopist? Nici chiar daca ar fi crescut in ghiveci sau in sera! In schimb, interesul si manipularea sunt altceva, ambele sunt eterne (v. Palmerston) si in raport ca de la scop la mijloc. Daca sustineti ca fara un mediu salarial cat de cat competitiv vom reusi sa stopam migratia creierelor stiintifice si bratelor de munca (sponsorizand educatia si economia altora) sau sa-i aducem acasa pe romanii plecati afara, degeaba strigati lozinca “Romania First!”. Esuati intr-o utopie la fel ca marxismul.

Ori daca sugerati ca este un moft sa pretinzi fiscalitate la standarde occidentale, care este aducatoare de venituri pentru investitii publice si pe care noi nu o practicam, ma tem ca intrati in categoria utopistilor incorigibili ai marionetei numite “social-democratie”, de pana la Liviu Dragnea. Daca vrem sa miscam lucrurile din incremenirea in care ne aflam de aproape trei decenii, haideti sa fim pragmatici, precum americanii – nu degeaba s-a nascut la ei William James, intemeietorul filosofiei pragmatismului (v. Pragmatism: A New Name for some Old Ways). De undeva trebuie inceput, iar Dragnea&PSD tocmai acest lucru l-au facut.    

PS/NB: Social-democratia a aparut cam cu 150 de ani in urma, iar pragmatismul cu o jumatate de secol mai tarziu. S-ar parea ca nu s-au intalnit sau, daca au facut-o, s-au ignorat. In zilele noastre insa sinteza lor este nu numai posibila, ci si necesara. Noul pragmatism se poate traduce astfel: profit capitalist si redistribuire social-democrata. Atrag atentia ca in aceasta redefinire nu este vorba de niciun comunism, despre ale carui economie hipercentralizata si egalitarism stim azi cu precizie ca sunt nefunctionale (v. si adevarul revelat de Mircea Popescu, referitor la ajutoarele sociale). Nici in China comunista nu mai exista egalitarism.

De altfel, insusi Lenin recunoscuse partial acest lucru, cand introdusese Noua Politica Economica (NEP), de incurajare a micii proprietati capitaliste. Redistribuirea social-democrata  nu inseamna egalitarism, ci progresie (nu progresism), sub forma cotelor progresive (liberalii sunt cu cota unica). Debutul si parcursul premierului Viorica Dancila sunt notabile. Daca social-democratii germani vor avea prima femeie ca presedinte, in cei 155 de ani de existenta ai SPD, putem nutri si noi speranta ca prima femeie presedinte al PSD va fi Viorica Dancila.

https://adriannastase.ro/2018/04/21/despre-maiestate/


Mihai Șora, defăimător cu ziua: Îl caută bătrânețea pe-acasă, dar el și-a arvunit sufletul demonilor

21/04/2018

Spectacolul florilor si culorilor primaverii si copilariei, distorsionat demonic de catre interpretorul speculativ Mihai Sora

Propagandistii-demonizatori au tinte si norme precise pentru a imprastia intriga, minciuna si calomnia. Ei trebuie sa-i distruga cu orice pret pe cei care le-au fost dati in primire. Proportiile defaimarilor nu au nicio limita, ele se pot rupe cu totul de realitate. In toate aceste cazne de propagare a raului exista o tehnologie care se deprinde, in care scoala biblica privind primatul cuvantului – “La inceput a fost cuvantul” – se impleteste cu cea satanica despre alchimia minciunii si repetitiei – “Minciuna repetata la nesfarsit devine adevar”.

De obicei, propagandistii-demonizatori si-au vandut de devreme sufletele, cand demonii i-au ispitit sa le puna sub picioare covorul rosu sau podiumul luciferic. Copii si tinerii, cele mai usoare prazi ale propagandei-demonizatoare, trebuie sa fie imunizati, invatati cum sa recunoasca propagandismul demonic si boala demonica si cum sa se apere. Altfel, generatiile lor vor fi pierdute. Se vor invrajbi si lupta unii cu altii- fii, fiicele, mamele, tatii, femeile, barbatii, familiile, neamurile, popoarele -, care vor merge astfel pe calea pierzaniei, aratate de propagandistii-demonizatori. Parerea ca propagandistii-demonizatori se linistesc o data cu inaintarea in varsta este falsa. Chiar daca ar vrea, nu mai pot sa dea indarat, demonii ii inghiontesc mereu din spate, sa intoarca serviciile demonice care li s-au facut in schimbul vanzarii sufletelor. 

Mihai Șora despre premierul Viorica Dancila (PSD): „Acum ne fură și copiii, cu sufletul și cu mintea lor cu tot”

Pentru a intelege aceste lucruri este suficient sa te uiti la centagenarul Mihai Sora, care isi risipeste cuvintele agitatorice si subversive pe Facebook, platforma globala de spionaj, manipulare si alienare a agentului de influenta unilaterala si unipolara Mark Zuckerberg. La cum Mihai Sora isi poarta pasii sovaielnici, sub povara anilor, prin piete si pe strazi, la mitingurile „#Rezist”, impotriva guvernelor stangii social-democrate. Pentru ca asa ii cer Guvernatorul si Corporatia. La cum Mihai Sora isi galgaie sau gangaveste, dupa cum il tin puterile, cuvintele demonice la adresa presedintelui PSD, Liviu Dragnea, si a partidului sau. Ei trebuie dusi pe drumul Crucii, spre a fi rastigniti pe Golgota Romaniei, pentru ca s-au razvratit impotriva kreatorilor si stapanilor transnationali ai partidelor social-democrate de pretutindeni. Cutezanta lui Dragnea si a PSD e ca nu mai vor ca romanii sa traiasca in robia salariilor de mizerie si multinationalele sa se imbogateasca pe spinarea acestora, prin neplata de taxe si impozite sau prin modelarea discriminatorie a fiscalitatii, care sa le favorizeze. Pentru ca Dragnea si PSD vor sa scoata legile Romaniei de sub modelarea toxica de catre Occident, care le-au decazut la nivel de instrumente discretionare de represiune a adversarilor politici, prin acuzare fara probe si condamnare prin acuzare. Dar pe Mihai Sora nu-l intereseaza aceste cauze si dureri reale ale romanilor, ci sa le manipuleze si sa le puna pe piste false. 

https://www.g4media.ro/mihai-sora-acum-ne-fura-si-copiii-cu-sufletul-si-cu-mintea-lor-cu-tot.html


Ofensiva Moscovei: Carta Alba a relatiilor Rusia-SUA

21/04/2018

Ce ar putea avea in comun DJT cu FDR

Invitatia pe care presedintele american, Donald Trump, i-a adresat-o presedintelui rus, Vladimir Putin, pentru o intalnire la Casa Alba ascunde, foarte probabil, dorinta nerealista ca, in felul acesta, incalcarea de catre SUA a Cartei ONU si a dreptului international, prin atacurile cu rachete asupra Siriei, de saptamana trecuta, sa capete o legitimare implicita din partea Rusiei.

Nu printr-o invitatie inacceptabila, susceptibila de formalism tendentios si lipsa de vointa politica reala pentru intalnire, dialog si detensionare a relatiilor bilaterale, se pregateste un summit. Nu printr-un mod expedient, de improvizatie si unilateralism. Este nevoie de acte precursoare de bunavointa politica si diplomatie preventiva, care sa creasca increderea, sa apropie si sa pregateasca destinderea.

Din pacate, aceste preparative pro-summit i-au lipsit partii americane. Ea s-a situat la antipod, prin rusofobie activa, explicita si agresiva. In plus, presedintele american, Donald Trump, ignora climatul de asimetrie politica si psihologica pe care l-a modelat, de agresiune sistematica de o parte si de defensiva necontenita de cealalta parte. SUA si-au descarcat umorile cu pretul provocarii si amorsarii Rusiei.

Secretarul Consiliului Securităţii Federaţiei Ruse, Nikolai Patruşev, a pledat vineri pentru creşterea caracterului ofensiv al politicii externe a Rusiei şi asigurarea unui nivel suficient de apărare a ţării în legătură cu acţiunile Statelor Unite. El a explicat ca politica de amenintari si de izolare promovata de SUA la adresa Rusiei necesita “măsuri suplimentare de neutralizare”, prin cautarea de “posibilităţi de cooperare cu state străine, fără a exclude un compromis cu cele cuprinse în siajul SUA.”

In ofensiva politicii externe ruse, cred ca s-ar putea inscrie foarte bine o Carta Alba a relatiilor Rusia-SUA, pe care cele doua parti sa o semneze la Moscova. Un astfel de document, dupa modelul celor ale Comisiei Europene, ar contine linii directoare si propuneri de actiuni comune, in domenii specifice. Memoria cooperarii ruso-americane in razboiul impotriva hitlerismului, cand la Casa Alba s-a aflat un mare aliat al rusilor, presedintele Franklin Delano Roosevelt, ar fi o buna piatra de temelie pentru o Carta Alba a relatiilor Rusia-SUA. In felul acesta s-ar pune capat unei nedrepte rusofobii si unor impilatoare sanctiuni antirusesti, dictate de fostul presedinte afroamerican Barak Obama, care au adus rusilor, dar nu numai, multe suferinte si pierderi, care ar putea fi subiect al unei adevarate Carti Negre. O astfel de posibila Carta Alba Rusia-SUA conceptualizata, ar putea ramane deschisa la Kremlin, sa fie oricand asumata.


Geopolitica neocoloniala si pietricelele fundatiei

20/04/2018

In focul reuniunii Consiliului de Securitate, convocate la cererea Rusiei dupa loviturile aeriene intreprinse de SUA, Marea Britanie si Franta impotriva Siriei, ambasadorul rus Vasili Nebenzia i-a acuzat pe agresori ca au incalcat Carta ONU si dreptul international. El le-a aruncat in fata cuvintele: “Nu ati iesit din neocolonialism!”. Probabil, putini au fost cei care si-au dat seama ca aceste cuvinte au exprimat un mare adevar, atingand astfel punctul nevralgic, cauzal al suitei de razboaie “preventive” si de lovituri de “pedepsire”.

Marele vinovat de neocolonialism si vulnerabil la noile miscari de eliberare nationala este Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord. Acest cel mai mare imperiu colonial din istorie continua sa supravietuiasaca sub forma mascata a Commonwealth-ului. Potrivit istoricilor, Commonwealth-ul Coroanei britanice inglobeaza si fostele colonii americane. Ele au fost trecute de metropola prin operatia de schimbare la fata cu bisturiul numit razboiul de “independenta” american, prin care le-au dat noua identitate de Statele Unite ale Americii.    

Iata insa ca si Commonwealth-ul neocolonialismului britanic a inceput sa scartie din toate incheieturile, prevestind o noua tectonica politica a Imperiului, pentru “iesirea din neocolonialism”. Tot mai multe atingeri sau apasari pe acest punct dureros s-au intamplat in ultimul rand, facand Regatul Unit sa incerce sa abata atentia publica in cu totul alte directii. Printr-un recent anunt in fata celor 53 de sefi de guvern din Commonwealth, convocati la Londra, regina Elisabeta a II-a si-a desemnat succesorul la sefia acestuia in persoana printului Charles. De observat, succesiunea nu s-a referit la tronul Regatului, ci la sefia Imperiului neocolonial Commonwealth.      

Sunt si alte semnale care arata ca problema conservarii si apararii neocolonialismului in formatul Commonwealth a devenit preocupanta pentru Coroana Imperiului UK. La aceeasi reuniune a organizatiei neocoloniale care regrupeaza teritorii ale fostului imperiu colonial britanic, premierul Theresa May a declarat ca Marea Britanie va contribui cu 15 milioane de lire la întărirea apărării cibernetice a statelor din Commonwealth. De asemenea, numirea de catre regina Elisabeta a II-a a printului Harry ca ambasador al tineretului pentru Commonwealth si asocierea la acest rol a afroamericanei Meghan Markle, cu care printul se va casatori pe 19 mai, act apreciat de multi drept o casatorie politica, sunt indicii privind actiunile Coroanei de centralizare si control cu substrat neocolonial.

O pietricica care s-ar putea sa fisureza sau chiar sa naruie Imperiul neocolonial britanic este decizia simbolica a Swazilandului, fost protectorat britanic pana la independenta din 1968, de a-si schimba numele in eSwatini. Regele Swaziland, ultimul monarh absolut din Africa, a anunțat că țara sa își va relua numele de origine „eSwatini”, cu ocazia aniversării a 50 de ani de independență. „Odată cu independența, toate țările africane și-au reluat numele vechi, cel dinainte de colonizare”, a spus acesta, în fața unui stadion plin.

Un asemenea gest simbolic ar fi putut fi insa sugerat chiar de Londra, ca o operatiune de manipulare a perceptiilor in directia “independentei” neocoloniilor, dupa ce a devenit limpede ca vechile manipulari – inventarea “parlamentarismului” si “independentei” pentru fostele colonii etc. – si-au atins limitele. Oricum, NeoImperiul Britanic, care in forma sa veche a savarsit cele mai mari genocide in teritorii-tinta (genocidul irlandezilor – 1649, genocidul burilor – 1899 etc.) nu poate fi suspectat ca ar duce grija neocoloniilor.

Pentru cei care se intreaba de unde este “pasiunea” pentru scenarii de otraviri (v. Skripal) si gazari (v. Irak, Siria) vor fi probabil mirati sa afle ca insusi inaintasul Winston Churchill a fost un sustinator fervent al acestora. In 1920, blamand revoltele arabilor si kurzilor din coloniile britanice, Churchill a declarat public: „Îmi este de neînţeles meticulozitatea celor care se opun aplicării gazului. Eu sunt întru totul pentru utilizarea substanţelor otrăvitoare împotriva triburilor necivilizate” [Hirst, 1988, apud Назаретян, 2008, p. 175]. 


Politica fricii ca represiune sistemică: În timp ce Washingtonul cere Cubei să renunţe la “represiune”, în Florida doi poliţişti au fost împuşcaţi mortal

20/04/2018

Doi politisti au fost impuscati mortal in Florida

Politica fricii este sistemica. Ea tinteste atat populatia civila, cat si slujitori ai sistemului. Scopul ei este de a mentine controlul minoritatii dominante asupra sistemului si societatii. Cand insisi membri ai fortelor de represiune devin tinte ale politicii fricii, gandirea si analiza sunt inevitabil indreptate spre intelegerea faptului ca acestia sunt deopotriva unelte si victime ale controlului dublu, care se exercita asupra sistemului si societatii. Ecuatia este simpla: minoritatea dominanta (MD) plus controlul dublu (CD), realizat prin politica fricii (PF), inseamna totalitarism (T). Cuantificat: MD+CD+PF=T. Iesirea din aceasta ecuatie, adica solutia, este la fel de simpla: reinstalarea controlului social.

Analiza, evaluarea si solutia de mai sus pot fi facute de oricine, in mod independent, pe exemplele din teren, care este campul international. SUA i-au cerut joi noului preşedinte al Cubei, Miguel Diaz-Canel, să pună capăt “represiunii” din insulă şi au denunţat o tranziţie nedemocratică în fruntea ţării. „Suntem dezamăgiţi de faptul că guvernul cubanez a ales să reducă la tăcere vocile independente şi să menţină monopolul represiv al puterii în loc să permită poporului să aibă o opţiune reală prin alegeri libere, juste şi disputate”, a reactionat Heather Nauert, purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat, in urma alegerii lui Canel ca presedinte al Cubei.

Ca o ironie a sortii la “lectia” diplomatiei americane date cubanezilor despre “libertate” si “drepturile omului”, tot joi au fost impuscati mortal prin geam doi politisti care se aflau in interiorul unui restaurant din nordul Floridei, unde aparent au fost prinşi într-o ambuscadă de un bărbat înarmat care şi-a pierdut la rândul său viaţa în cursul atacului, potrivit serifului politiei locale. “O ancheta este in curs”, a precizat seriful, referindu-se la “motivatiile” uciderii celor doi subalterni ai sai si la cauza “neclara” a mortii atentatorului, gasit mort in exteriorul restaurantului. Astfel de evenimente tragice, cuprinzand fie politisti, fie civili, au devenit din pacate banale, prin sistematicitate, in SUA. Preşedintele american, Donald Trump, a adresat într-un tweet „condoleanţe familiei, prietenilor şi colegilor” victimelor.


Haida-de! și haida-hai! Să nu fim luaţi de proști!

19/04/2018

Proiect: Închisoare de până la zece ani pentru manifestări antisemite. Initiator, deputatul Silviu Vexler, reprezentantul comunității evreiești.

Dreptul romanilor la memorie si libera exprimare pare sa fie intr-o cumplita suferinta, provocata de o boala indusa sistematic. Poate le aminteste cineva initiatorilor aberantei legi care, in secolul 21, pedepseste “antisemitismul” consumat ca act statal, de razboi si exterminator o data cu nazismul si camerele de gazare prin care s-au facut crime in masa impotriva evreilor, in secolul trecut, in timpul WW2, despre actele de antiromanism si anticrestinism savarsite de unii evrei comunisti si sionisti in Romania.

Poate se rememoreaza atentatul terorist cu bomba din Senatul Romaniei, din 8 decembrie 1920, avand ca autori pe Max Goldestein, Saul Osias si Leon Lichtblau, membri ai unui grup anarhist-terorist format din evrei comunisti, condus de Abraham Grinstein. Victime ucise au fost ministrul Justitiei, Dimitrie Greceanu, decedat la spital, senatorii Demetriu Radu (episcop greco-catolic de Oradea Mare, ucis pe loc) si Spirea Gheorghiu (decedat la spital), iar printre cele ranite au fost președintele Senatului, Constantin Coandă, episcopul ortodox Nifon și episcopul ortodox Roman Ciorogariu.

De ce sa fie romanii pedepsiti cand vorbesc despre astfel de tragedii atroce si le comemoreaza, chiar anual si printr-un muzeu memorial, in numele dreptului inalienabil la neuitare? Sau despre tortionarii din perioada comunismului alogeno-cominternist (lista este lunga), in frunte cu Ana Pauker? Sau despre nesfarsitele acte de dupa 1989 prin care ni se batjocoreste credinta ortodoxa, prin exhibarea publica si nerusinata a cultului unor practici sodomice? Nu ar trebui sa avem si noi o lege a anticrestinismului? Si ONG-uri de monitorizare a unor manifestari antiromanesti si anticrestine, care ne insulta traditiile, istoria, cultura si religia, si inca la noi acasa, pe teritoriul nostru? La reciprocitate, nu mai mult. In absenta reciprocitatii –  universale, nu numai romanesti – pe aceasta linie, nu inseamna ca unilateralismul pe acest subiect este un act si un instrument de dominatie ideologica, prin abuzarea schemei arhicunoscute de autovictimizare si culpabilizare a tertilor? Haida-de! si haida-hai!, sa nu fim luati de prosti!  

https://www.europafm.ro/proiect-inchisoare-de-pana-la-zece-ani-pentru-manifestari-antisemite/

https://legestart.ro/senatul-dezbate-o-lege-pentru-prevenirea-antisemitismului-ce-fapte-sunt-sanctionate-cu-inchisoare/


%d blogeri au apreciat: