Iran, acordul nuclear: Afectogenia substituie probaţiunea: “Un acord oribil” (Donald Trump)

02/05/2018

Declaratiile premierului israelian Benjamin Netanyahu ca ar detine “dovezi concludente” privind un program secret al Iranului pentru dotarea cu arma nucleara par un déjà vu. In 2003, Colin Powell, pe atunci secretar de stat al SUA, a regizat un “spectacol” la ONU, de “convingere” a opiniei publice internationale ca Irakul ar detine arme de nimicire in masa. La noua versiune, revazuta si adaugita, difuzata luni, presedintele SUA, Donald Trump, s-a marginit sa califice drept “oribil” acordul nuclear realizat in 2015 de catre marile puteri cu Iranul. „Este un acord care nu a fost aprobat de multă lume şi este un acord oribil pentru Statele Unite”, a insistat preşedintele american.

Recursul repetat al sefului Casei Albe la afectogenie nu este intamplator. El are o acoperire in studii si cercetari psihologice. S-ar putea spune ca Trump fabuleaza in mod “stiintific”. De fapt, au aparut de ceva vreme semnale ca lumea este mintita in mod “stiintific”. Cuvintele afectogene, generatoare de stari sau reactii emotionale, au timpi de reactie mult mai mici, comparativ cu cuvintele neutre. Astfel de masuratori si concluzii sunt cuprinse intr-o serie de studii psihologice, cum sunt cele realizate de Siegle et alii (2002), Danion (1995) etc. Cuvintele afectogene pot fi comparate cu niste substante inflamabile; cand sunt folosite de catre politicieni ele sunt ca niste atacuri cu “coktailuri Molotov” asupra opiniei publice. Alte doua observatii ale unor astfel de studii ar merita sa fie retinute: afectogenia deliberata, din cazurile unor acuzatii politice, ascunde lipsa dovezilor, iar impactul lor cel mai mare este asupra persoanelor depresive. “Oribil” este pe lista cuvintelor afectogene.  

Miza utilizarii de catre presedintele american Donald Trump de cuvinte si acuzatii afectogene la adresa Iranului este ca, in lipsa dovezilor, sa mobilizeze si manipuleze emotii prin care sa obtina un suport de opinie pentru intentia sa de a iesi din acordul nuclear cu Teheranul. Acest act unilateral american ar atrage dupa sine incetarea suspendarii de catre SUA a sanctiunilor antiiraniene, care ar lovi din nou, pe nedrept, poporul iranian, care are dreptul la utilizarea si dezvoltarea energiei nucleare in scopuri civile, pasnice. Trump urmeaza sa anunte pe 12 mai daca se va retrage din acord. Anuntul, care potrivit unor surse informale va fi de retragere, va fi cu doua zile inaintea ceremoniei de inaugurare a ambasadei SUA la Ierusalim. Multi vad deja in retragerea SUA din acordul nuclear cu Iranul un cadou pe care Trump i-l va face lui Netanyahu. Se poate insa anticipa ca aceasta sacrificare a intereselor americanilor pentru interesele politice ale premierului israelian Benjamin Netanyahu ii va subrezi si mai mult presedintelui Donald Trump pozitia de la Casa Alba. Ruperea acordului nuclear iranian va mari numarul dosarelor cu acuzatii grele la adresa presedintelui, facute de opozantii democrati si de unii adversari republicani. Donald Trump nu va sta mai bine nici cu aliatii, cu care va inregistra al doilea dezacord major, dupa iesirea din acordul climatic. Prin retragerea SUA, in acordul nuclear vor mai ramane sase parti semnatare: China, Rusia, Marea Britanie, Franta, Germania si Iranul.   


%d blogeri au apreciat: