Preliminarii la motiune si post-motiune: Guvernarea stangii merge mai departe. Majoritatea care ridica, mai mare decat cea care doboara. Succesoral, majoritatea lui Ponta va fi mai mare ca a lui Dragnea

30/05/2018

Victor Ponta a lansat partidul Pro-România: Țara riscă să intre într-o nouă criză în 2020. Nu vreau în acest partid baronetul și ”oprișanii”

Imi aduc aminte, cu amuzament, de sentinta data de un judecator, povestita de catre unul dintre fostii mei profesori de drept, in speta unei nunti buclucase, iesite cu scandal, provocat de catre unii nuntasi mai petrecareti. Dupa ce a oprit nunta si s-a lamurit despre ce e vorba si ca, in esenta, in viata reala sunt lucruri care nu pot fi oprite, judecatorul a dat un verdict pentru care i s-a dus buhul: “Nunta poate merge mai departe.” Am preluat si adaptat expresia, pentru a arata de ce, legal, moral si democratic, guvernarea de stanga va merge mai departe dupa motiunea de cenzura.

“Cum adica, dupa cenzura, pai daca va trece, s-a zis cu guvernarea de stanga si a PSD”, ati putea replica, avand doar pe jumatate dreptate, pentru ca tot ceea ce se vede are legatura cu ceea ce nu se vede, suna o spusa filosofica, devenita axioma, pentru care nu trebuie demonstratie. Haideti sa ne ostenim impreuna sa aflam – inainte de a afla rezultatul motiunii de cenzura impotriva Guvernului Dancila, motiune care potrivit anuntului si preparativelor facute de catre PNL va fi depusa intre 10 si 30 iunie -, cu ce parte inca nevazuta se afla in legatura partea vazuta a evenimentelor politice conexe in care sunt angajate toate partidele parlamentare, fara exceptie.   

La bursa motiunii de cenzura si, eventual, a succesiunii la guvernare, pariurile par sa fi intrat in impas. Pana la relansarea de catre Victor Ponta a Partidului Pro Romania si inceputurile migrarilor dinspre si catre PSD, castigatori pareau sa fie cei care mizau pe picarea motiunii si perpetuarea puterii lui Liviu Dragnea. Insa aceasta supozitie este aruncata in ceata si nesiguranta de catre schimbarile in structura partidista a parlamentarilor, cu impact direct si major asupra motiunii si post-motiunii. Ultimele mișcări politice au vizat plecarea unor parlamentari PSD spre Pro România, dar și plecari din PMP spre PSD. Primele consecinte, care sunt foarte fluide, sunt ca PSD si ALDE au pierdut majoritatea in Camera Deputatilor, iar PMP a ramas fara grup parlamentar la Senat.

Ca o ironie, in ultimul caz, Traian Basescu pare mult mai aproape de a iesi din politica, fata de autoscadenta anuntata, la sfarsitul mandatului, ramanand fara “armata”. Unii au spus ca popularii, fosti progresisti,  care au plecat la PSD ar fi fost de fapt un ajutor de oaste dat de Basescu lui Dragnea. Am temeiuri sa cred ca vor fi o coloana a cincea, care va iesi la iveala la votarea motiunii, cand va fi prea tarziu. Miza lui Ponta si a celor care se duc spre el nu este sa loveasca in PSD, ci sa salveze PSD, prin translatia unei parti cat mai mari in Pro Romania. De altfel Victor Ponta a fost fara echivoc: “Parlamentarii Pro România vor susține o moțiune de cenzură doar dacă și o parte din PSD o va susține.” PSD va supravietui, dar grupuscular si crepuscular.

Imprumutand expresia lui Trump, ca butonul lui nuclear este mai mare ca al lui Kim, o vom vedea transpusa in majoritatile lui Dragnea si Ponta, succesorale, fireste, prin care a lui Ponta va fi mai mare ca a lui Dragnea. Majoritatea care il va dobori pe Dragnea va fi mai mica decat majoritatea care il va sustine pe Ponta. Nu voi face aritmetica, dar e usor de dedus ca dupa trecerea motiunii de cenzura, o noua majoritate, singura posibila si chiar mai mare decat cea care va deveni fosta PSD-ALDE, se va coagula in jurul lui Ponta. Cu alte cuvinte, majoritatea care ridica, mai mare decat cea care doboara, iar guvernarea de stanga va putea merge mai departe. 


Ce ignora inacceptabil Mike Pompeo: Identitatea religioasa este o chestiune de securitate nationala

30/05/2018

Mike Pompeo: Miniştri din numeroase ţări se reunesc la Washington pentru a discuta cu privire la apărarea libertăţii religioase în lume

Probabil ca secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, incearca sa imite “Facerea” (sau Intaia Carte a lui Moise), din Vechiul Testament. Cand, in opera Creatiei, facea cate un lucru, Dumnezeu vedea ca lucrul acela era bun. Si facea apoi un alt lucru, despre care de asemenea vedea ca este bun. Si tot asa, pana a facut Lumea. Vazand, asadar, ca sectarizarea religioasa din Orientul Mijlociu poate fi “buna” pentru SUA prin fragmentarea unor popoare si tari, pe care in acest mod sa le invrajbeasca si slabeasca, pentru a le aduce sub ascultare sau supune mai usor, Mike Pompeo vrea sa mearga mai departe. Sa creeze o Lume a SUA, pentru sine.

Cum, ca intotdeauna, SUA se folosesc de celelalte tari pentru a-si pune in aplicare planurile, mizand ca Lumea accepta ca o turma, fara sa observe ca SUA se folosesc de Lume impotriva Lumii, Mike Pompeo a ordonat adunarea la Washington pentru a discuta cu privire la “apărarea libertăţii religioase în întreaga lume”. Pompeo a anuntat marti ca pe 25-26 iulie se va întâlni la Washington cu omologi din “numeroase” ţări, pentru discutii pe baza raportului anual 2017 al Departamentului de Stat al SUA (cu pretentii diriguitoare globale, n.m.) privind libertatea religioasă în lume. „Lumea a făcut mari progrese, dar mai avem de lucru”, a spus el. „Nu va fi doar un grup de discuţii, se va trece la fapte”, a promis şefului diplomaţiei SUA.

Mark Pompeo prefigureaza astfel noi isterizari si imixtiuni pretextuale, pe tema anuntata, urmarind revitalizarea retelelor sectante, proliferate si finantate in scop politic de catre SUA. Tinte vor fi si doi aliati ai SUA: Turcia, unde un pastor american este deţinut şi judecat pentru presupuse legături cu grupuri „teroriste” şi Arabia Saudită, care „nu recunoaşte dreptul celor care nu sunt de credinţă musulmană de a-şi practica religia în public” şi pedepseşte sever apostazia sau blasfemia. Ceea ce ignora Mike Pompeo si SUA este faptul ca identitatea religioasa este o problema care tine de securitatea nationala. Ca si securitatea nationala, identitatea religioasa se gestioneaza de catre statalitatea poporului si tarii in cauza. Desigur, este vorba de statalitate in sens larg, cuprinzator, de cadrele politice generale care delimiteaza caminul national si emana institutiile si legile. Nimic nu poate exista in afara acestei oficializari fara riscuri de securitate. Libertatea si identitatea religioase fac corp comun cu securitatea nationala. Reteaua sectanta antistatala Gulen, din Turcia, care a avut o tentativa de lovitura de stat, in 2016, si reteaua islamista terorista Daesh/ISIS, care a umplut Orientul Mijlociu si Lumea de razboaie si atentate teroriste, sunt marturii peste care Mike Pompeo si SUA nu pot trece. Raspunsul la o intrebare ar putea fi si mai clarificator, inclusiv pentru Mike Pompeo si SUA. De ce la coborarea de pe munte, cu tablele legii, Moise nu a acceptat poporului sau „libertatea” sau „diversitatea” religioasa?


%d blogeri au apreciat: