Brainstorming de precriză: Cum trebuie reacţionat la asaltul liberal-fascist asupra statului de drept?

Nu incape nicio indoiala ca asaltul PNL asupra statului de drept, prin instigarea la nerespectarea Constitutiei si deciziilor Curtii Constitutionale, este unul liberal-fascist. Declaratia presedintelui PNL, Ludovic Orban, potrivit careia decizia Curtii Constitutionale privind obligatia președintelui Klaus Iohannis de a o demite pe șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, “nu poate fi luată în considerare” si ca “nu poate să genereze niciun fel de efect” asupra acțiunilor sefului statului, a provocat romanilor grave ingrijorari privind viitorul statului de drept si democratiei in Romania.

Pentru asemenea instigari si defaimari anti-stat de drept, care fac obiectul sanctiunilor prevazute de legea penala, exista din pacate si un mediu politic si institutional permisiv, direct si indirect, care este speculat cu tupeu de catre PNL. Ludovic Orban stie cat de santajabil este Liviu Dragnea, presedintele PSD, principalul partid de la guvernare. Ca vulnerabilitatea lui Dragnea se propaga si in Guvernul PSD, al premierului Dancila. Ca PSD este neputincios sa iasa din autocratia liderului, care a luat locul democratiei interne de partid, ca mecanism de securizare a puterii liderului. Ori, la fel de probabil, ca autocratia liderului sa fie si o subtila parghie de control extern asupra Guvernului, din afara PSD si a coalitiei.

Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, este un alt actor de dreapta, cu siguranta primordial prin pozitia de comanda a momentului, care ii permite ori chiar ii sugereaza PNL-ului, partidul prezidential din opozitie, derapajele de la statul de drept, daca acestea lovesc si slabesc pozitiile stangii, PSD Dragnea si Guvernul Dancila. Un alt element activ al dreptei este Traian Basescu, presedintele PMP si fost sef al statului, kreatorul de fapt al sistemului in exercitiu, care este exploatat intensiv si creativ de catre Iohannis. Basescu, alaturi de PNL, il instiga pe Iohannis sa convoace un referendum pe tema numirii si revocarii procurorilor, care este tot o tentativa de situare deasupra legii, de sustragere de la punerea in aplicare a deciziei judecatorilor constitutionali de revocare a lui Kovesi, de infrangere a statului de drept.  

Surprinzatoare mi s-a parut reactia Ambasadei SUA, care intotdeauna s-a situat pe pozitii declarative si de principiu pro-stat de drept si s-a sesizat ca avocat din oficiu in cazuri mai mult sau mai putin discutabile privind incalcari ale statului de drept. Ori, tocmai acum, cand atacul opozitiei de dreapta asupra CCR nu mai este o supozitie de interpretare, ci un fapt real, cuantificabil si incadrabil fara echivoc in litera si spiritul unor articole din Legi si din Constitutie, cand ne-am fi asteptat ca Ambasada SUA sa tune si sa fulgere impotriva atentatorilor la statul de drept, ce face institutia diplomatiei americane de reprezentare, subordonata ambasadorului Hans Klemm?! Merge pe burta americaneste, stergand-o pur si simplu de pe pozitia pana nu de mult instransigenta si de glorie privind “apararea statului de drept”, aruncand cartoful fierbinte al revocarii lui Kovesi in curtea “problemelor interne ale Romaniei.” De necrezut! “Urmărim îndeaproape evenimentele. Aceasta este o problemă internă a României”, a comentat lapidar si eschivant Ambasada SUA.

In acest climat prevestitor de furtuna constitutionala, de criza care pica in cel mai prost moment international pentru Romania, premergator preluarii de către aceasta a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2019, cine si cum ar trebui sa reactioneze la asaltul liberal-fascist asupra statului de drept? Privind subiectul care ar trebui sa reactioneze, cred ca responsabilitatea revine partii profunde a PSD si/sau a acelei parti externalizate sau in curs de externalizare a PSD, sa-i spunem extra-PSD, care impreuna sunt titulare ale increderii electorale, exprimate in 2016. Cred ca obiectul reactiei ar trebui imaginat pe trei directii, corelate. Una, de miting sau miscare Pro Stat de Drept (PSD), conceput/conceputa ca o transmutatie Pro Romania (PR) – vedeti, totul e inscris in stele, trebuie doar sa stim sa citim. O alta, privind motiunea de cenzura. Si cred ca aceasta ar fi si ordinea. In sfarsit, o a treia, o motiune sau contramotiune, probabil simultan cu a doua, privind o ancheta parlamentara a deraparii PNL de la sustinerea statului de drept, asimilabila, cum am mai spus, cu un asalt liberal-fascist. Nu atat rezultatul, cat mai ales semnalul conteaza. Care este asteptat si mumurat critic: „Nu exista nicio reactie?” Evident ca jocul este contradictoriu si riscant, dar poate ca tocmai in asta consta frumusetea si inteligenta lui, si intr-un final sfarsitul care incoroneaza opera (finis coronat opus), cu obiective si angajari  contradictorii, pe aliante, contra-aliante si etape.       

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: