Misiune ingrata, dar clarificatoare: De ce parte se va pozitiona Wess Mitchell, in conflictul structural constitutional dintre statul de drept si statul paralel?

17/06/2018

Aflat intr-un turneu in Europa, Wess Mitchell, adjunct pe probleme europene si eurasiatice al secretarului de stat al SUA, ve veni, luni, in Romania. Din comunicatul laconic al Departamentului de Stat, aflam ca scopul vizitei lui Mitchell este de a se intalni cu demnitari de rang inalt si cu analisti independenti pentru discutii referitoare la cooperarea economică și de securitate regionala, in a sasea runda a Dialogului privind Parteneriatul Strategic SUA – România, despre care va vorbi la Universitatea din București.

Desigur, ideologia parteneriatului strategic hraneste de multa vreme si din belsug relatia bilaterala romano-americana si o va mai face inca mult timp de acum incolo. Trebuie sa fie insa si un motiv special pentru deplasarea lui Mitchell, care probabil a aparut in ultima luna, de cand s-a intalnit, pe 17 mai, la Washington, cu consilierul prezidential Bogdan Aurescu. Ceea ce a aparut in acest rastimp relativ scurt, care sa merite o noua si speciala atentie, cum mai mult decat sugereaza vizita – totusi, comparativ, spatiul european si eurasiatic este de o vastitate imensa si cu probleme enorme -, este fara indoiala conflictul acut constitutional, care inexorabil nu are decat o solutie legala si constitutionala, extrem de clara si de imperativ-executiva, in care s-a angajat presedintele Klaus Iohannis, probabil din cauza unui sindrom de discretionaritate prezidentiala, prin care se considera mai presus de Lege si Constitutie.    

In acest context de sosire, dar si in cel international, provocat de summitul G 7, la care presedintele Donald Trump pare sa fi dat peste cap multe dintre tezele si principiile despre care Mitchell a vorbit recent la Heritage Foundation si dintre care multe le va evoca la Bucuresti si in restul turneului european, frizand oarecum ipocrizia politica – ma refer la cele din acelasi discurs despre care oficialul a afirmat ca pe ele se bazeaza relatiile americanilor cu prietenii, partenerii si aliatii sai si ca nu se va ajunge niciodata sa fie “sacrificate”, desi seful Casei Albe a sters cu ele pe jos la summitul din Canada – misiunea lui Mitchell va fi ingrata, dar clarificatoare.

Pe de o parte, ca succesor al Victoriei Nuland, care a socat prin sustinerea unei contradictii in termeni, cu afirmatia ca “statul de drept se apara in strada”, in pofida realitatii ca in lumea civilizata a statelor de drept acestea sunt protejate prin constitutii si legi si se apara in parlamente si in justitie, Wess Mitchell va trebui sa fie foarte atent la afirmatii si pozitionari. Pe de alta parte, diferenta de apartenenta ideologica si partidista fata de ambasadorul american Hans Klemm, care a facut gafa sa se pozitioneze de partea statului paralel, care este un atac la statul de drept, dar si la parteneriatul strategic, cat si faptul ca acesta urmeaza sa fie retras de la post si, cel putin teoretic, pentru ca asa ar fi diplomatic, sa urmeze un nou inceput, care sa nu reproduca greselile si scaderile din mandatul ambasadorului Klemm, care a fost numit in functie de fostul presedinte Barack Obama, ambii membri ai partidului democrat, de opozitie, il obliga pe Wess Mitchell sa revitalizeze parteneriatul strategic prin asezarea lui pe baze republicane, ale administratiei Trump.

Este nevoie de o reacordare, parteneriatele strategice au la baza state de drept, iar statul paralel este in mod evident, prin o sumedenie de lucruri iconstitutionale si ilegitime, in primul rand prin legaturile sale cu coruptia si abuzurile din justitie, un risc si o amenintare pentru orice relatie bilaterala internationala. Pragmatismul il va atentiona pe Mitchell in privinta necesitatii unor relatii bune cu Guvernul Romaniei sau guvernele care vor urma. Spre deosebire de regimul prezidential american, in care presedintele detine si parghiile guvernarii, in cel semiprezidential/ semiparlamentar romanesc alocarea resurselor se face de catre Guvern. In privinta demnitarilor de rang inalt, relevanta economica o au cei care detin majoritatea parlamentara si guvernarea, tot asa cum relevanta pe aspecte de securitate revine presedintelui si responsabililor institutiilor de securitate, siguranta si aparare. Inca o nuanta de pragmatism diplomatic este ca dreapta politica este atat de slaba si de fara viziune si programe incat nu are nicio sansa, in niciun scenariu, sa vina la guvernare in urma alegerilor urmatoare. Scaderile in intentiile de vot vor fi inevitabile si pentru coalitia de guvernare PSD-ALDE, dar in niciun caz catastrofale, cum se anunta pentru PNL, iar captarile de voturi de la cei doi poli de putere vor fi distribuite cel mai probabil catre noile partide, din zona de centru, unde va fi multa aglomeratie si care vor cumula, sincretic, functii si de stanga, si de dreapta. De aceea multi ochi, mai putin importanti sau la vedere in momentul de fata, vor fi cu ochii pe Wess Mitchell: in conflictul structural constitutional dintre statul de drept si statul paralel, in ce parte va inclina balanta?


%d blogeri au apreciat: