Magie neagra in puericultura justitiei: Wess Mitchell, discurs la Facultatea de Drept: Indoctrinarea partidista a invataceilor in drept/ Statul de drept, marele absent/ Arderea manualului economiei capitaliste/ Coruptia pe criterii geopolitice

Wess Mitchell, discurs la Facultatea de Drept Bucuresti. Foto: G4Media.ro

Mai multe motive, sugerate de analiza discursului sustinut la Facultatea de Drept de catre Wess Mitchell, adjunct al ministrului de Externe al SUA, care a vizitat Romania, luni si marti, m-au ispitit sa-mi imaginez urmatoarea scena, cred ca nu foarte departe de adevar, in care preparatorii trimisului in misiune, niste insi cu barbi, peruci sau sortulete, ii prescriu, in mandat, urmatoarea tactica de abordare: “Sa-i superlauzi, ca sunt campionii anticoruptiei, lideri regionali, iar la urma sa le ceri tainul. Dupa atatea laude, vor pricepe ca acestea sunt pretul si le va fi mai greu sa te refuze.” Trebuie sa recunoastem, subzista in aceasta psihologie ceva din legea compensatiei, dar este doar o farama, pentru ca este o disproportie: cuvinte de lauda contra tain (din turca/araba: portie, cota in bani sau resurse). Tain care in vizita lui Mitechell in Romania a luat infatisarea interesului pentru petrolul si gazele din exploatatiile offshore din Marea Neagra. Altfel, cuvintele pot fi de ocara.

Wess Mitchell si-a ales Facultatea de Drept din Bucuresti ca loc pentru lectia de magie, o pseudostiinta care vine de la magii si preotii religiei lui Zoroastru, care pretindeau ca pot exercita o influenta irezistibila asupra oamenilor, elementelor si fenomenelor. Sa semene, adica, semintele influentei sale politice intr-un loc interzis politicii. Intr-una din zonele reprezentative de puericultura ale justitiei. Este prima mare greseala politica a lui Mitchell sau, poate, de tendentiozitate politica, deliberata, pentru influentarea politica a studentilor in drept, viitori lucratori in justitie. Mizand, desigur, pe reminiscente ale superstitiei de idolatrizare a SUA. Ca va fi de ajuns ca puerīi hraniti cu biberonul justitiei sa auda glasul trimisului Washingtonului pentru ca sa se prosterneze. Aici, trebuie sa facem urmatoarea demitizare, ca presedintele Iohannis si ministrul adjunct Mitchell ar fi independenti politic. Presedintele este tot atat de politic ca un premier, un ministru sau un guvern. Toti isi datoreaza mandatele sprijinului politic al unui partid, apartenentei, candidaturii, campaniei electorale si programului unui partid, unei ideologii politice de stanga sau de dreapta. Iohannis este un presedinte liberal, Mitchell, un ministru republican, apartenentele lor la partide si/sau ideologii politice sunt de necontestat.

Ca Mitchell lucrurile sunt in afara de orice indoiala, ca ministru republican american este tot atat de politic ca orice ministru social-democrat roman. Prin urmare, Mitchell putea sa conferentieze ca orice ministru, la o scoala de vara de partid, in cazul de fata la scoala de vara a liberalilor romani, cu care ideologic republicanii americani sunt mai compatibili ideologic, ambele fiind de aceeasi parte a esichierului politic, ca partide de dreapta. Sau Mitchell putea sa-si tina discursul la o facultate de stiinte politice, de pilda. Dar nu avea ce cauta la Facultatea de Drept, sa-i indoctrineze pe viitorii lucratori in justitie cu ideologia si doctrina unui partid politic. Nu discut daca aceasta linie rosie este buna sau rea, necesara sau nu, ci dublul standard pentru incalcarea acesteia, libera de interdictie pentru un viceministru american, interzisa unui ministru roman. Ce isterizare politica, ce ipocrizie teatralizata ar fi urmat daca un ministru PSD ar fi tinut un discurs la Facultatea de Drept!

Alte inconsecvente sau greseli politice din discursul lui Wess Mitchell au venit in valuri. Statul de drept a fost marele absent din conferinta oficialului american in fata studentilor la o facultate romana de drept. Ceva de neconceput, ca in fata unui astfel de auditoriu, format din viitori slujitori ai statului de drept, sa omiti tocmai obiectul acestei slujiri, statul de drept, ca si cand a-i fi pus aceasta idée la naftalina. O teza de nedespartit de independenta justitiei si lupta impotriva coruptiei, principalele idei care au populat discursul lui Mitchell. De ce oare? Poate pentru a evita, diplomatic, idiosincraziile si intrebarile referitoare la statul paralel, scandalul monstruos al momentului, de pe scena politica romaneasca? La care, cu siguranta, ar fi trimis o pledoarie pentru statul de drept, ca un ricoseu sau ca intr-o oglinda, chiar daca una sparta? Deoarece o pledoarie pentru statul de drept ar fi devenit stanjenitoare pentru Mitchell, facand de neevitat exprimarea unei atitudini fata de statul paralel? Care ar fi fost un risc pentru jocul de-a fofarlica cu statul de drept?  

Mesajul oficialului SUA privind anticoruptia a fost apreciat ca puternic: Nu sunteți singuri în lupta împotriva corupției, vrem ca România să continue pe acest drum, nu vrem să faceți niciun pas înapoi. Exista insa o imensa ciudatenie in aceasta “vrere” americana, care o pune la indoiala: Wess Mitchell a exclus Guvernul Romaniei din lupta anticoruptie. Ori, nu exista lupta anticoruptie fara implicarea Guvernului. Avocatii politici americani ai cazului contrar nu fac decat sa-si puna in discutie lipsa dorintei reale de decoruptizare a administratiei si societatii romanesti. Cel mai la indemana exemplu de “miracol” al succesului de amploare al luptei anticoruptie este cel al Chinei, care consta in implicarea activa si “totalitara” a Guvernului chinez (adica fara exceptie, un sens la care si noi va trebui sa reflectam). Exceptionalismul investitional chinez, care implica in primul rand administratia si corporatiile chineze, are drept corolar o nemiloasa lupta guvernamentala anticoruptie: coruptia este crima de stat pentru care se aplica pedeapsa capitala! Dar adjunctul ministrului de Externe al SUA pentru Europa si Eurasia a mai savarsit doua greseli impardonabile. Prima, ca a aruncat manualul de economie capitalista, al carei fundament este competitia libera si cinstita, in focul unilateralismului american. Desi evoca cauze propagandistice, Wess Mitchell recunoaste ca “Rusia si China reprezinta modele alternative coerente”, dar vede in ele un pericol pentru SUA. Mitchell incearca sa contracareze competitia libera si piata libera cu mijloace propagandistice, ceea ce il face necredibil. El sustine ca “În căi diferite, Rusia și China vor să distrugă modelul occidental. Rusia vrea să dezbine și să fărâmițeze vestul. China vrea să ia locul modelului occidental”. Dinamica pozitiilor globale este data insa de legile competitiei si profitului, care tin de alfabetul economiei capitaliste. Istoria este “vinovata” de criza modelului occidental, ca de toate crizele de modele din istorie. O datorie suverana mega-astronomica, pe seama careia se consuma enorm de mult fata decat se produce, o decompetitivizare si deproportionalizare economice crescande nu au cum sa opreasca avansul unor noi modele, incepute cu decenii in urma prin reforme structurale dureroase, dar vitale, care comparativ cu cele vechi castiga de partea lor noi avantaje competitive. A doua greseala este operarea cu criteriul geopolitic in definirea coruptiei, ceea ce practic inseamna oficializarea termenului de “coruptie geopolitica”, fapt ce nu pica deloc bine pentru istoria si viitorul occidentale. “Orientul corupt, Occidentul imaculat” este o afirmatie superflua, care contrazice din ce in ce mai mult noua realitate, noua ordine. Prin prisma acestor rationamente, cred ca magia neagra a lui Wess Michell in puericultura justitiei nu a reusit. Poate doar presedintele Iohannis sa fi cazut sub puterea vrajelii. 

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: