Badea Marko Bela, sofisme privind „independenta”: Cetatenii romani de etnie maghiara, “independenti” fata de Budapesta, dar si de Bucuresti!

30/06/2018

Cred ca la romanescul bade in maghiara se zice bátya. Daca nu cumva acest sens nu e o chestiune de context, care sa tina de subtilitati lingvistice. Am ales apelativul de bade, din multe altele, nu din motive de varsta (ascendenta este inversa), ci ca de persoana agreata, pentru ca fostul udemerist sef Markó Béla chiar imi este simpatic. O empatie care vine probabil din inrudirea comuna cu triburi cumane, asiatici turci de prin zona Uralului, Volgai, din care s-ar parea ca se trag si romanii, dupa teoria lui Neagu Djuvara. Dar nu numai. Prin urmare, fara sa o exclud, o las mai moale cu ginta latina. Cel putin din diplomatie geopolitica proximala. Asa ca, nu e oare neintelept si impotriva naturii sa avem certuri sau conflicte cu tarile vecine sau din regiune? Rusii, turcii, romanii, ungurii par sa aiba pe undeva o gena comuna, oricat de mica sau de indepartata.       

Pentru cei care se indoiesc, cred ca ar fi suficient de convingator sa faca niste comparatii antropo-fizionomice intre lideri politici, unii extrem de cunoscuti si de actuali, romani, turci, rusi, unguri. Eu insumi m-am nascut si am trait printre turci si tatari, lipoveni si bulgari. Nu am de unde sa stiu ce sange amestecat imi curge prin vene. Si nici nu cred ca un trecut incert, prin devalmasie si stratificare, este mai important decat certitudinile prezentului. Decat pamantul din care ne nastem, care ne hraneste si in care ne intoarcem. Sau decat semenii din mijlocul carora ne tragem energiile primordiale, cand inca nu suntem decat o plapanda necuvantatoare, si apoi  devenim cu adevarat oameni. Pentru fiecare dintre noi, locul si neamul de origine sunt importante si vitale, pe ele trebuie sa le binecuvantam si sa le ocrotim. Citesc, acum, o carte despre Lenin, pentru care am o adanca veneratie pentru ce a facut pentru tara sa si poporul sau, pentru geniul sau politic care i-a inspirat unica solutie salvatoare pentru Rusia si poporul rus si, intr-o extensie geopolitica regionala, de fapt semiglobala, prin care nu exagerez cu nimic, intregul Est, libertatea si independenta de azi ale Orientului (uitati-va pe mainile cu a incaput o parte a Occidentului). Autorul a descoperit nu mai putin de cinci influente in mostenirea etnica a titanului Lenin: rusesti, evreiesti, suedeze, germane si calmuce (ramura altaica mongola). El a fost loial in toate si pana la capat tarii rusilor si poporului rus, in care s-a nascut si din care s-a ridicat, fata de care a fost puternic legat, probabil in virtutea legilor apartenentei si compensatiei, care ii conduc pe cei onesti si loiali sau prin care se distinge un patriot de un cosmopolit. Desi britanic (conjunctia concesiva e prin comparatie cu antirusismul mizerabil de azi), autorul a fost el insusi patruns de admiratie fata de devotiunea totala si neobosit creatoare a lui Lenin pentru inconfundabila sa patrie rusa si marele caracter al poporui sau rus.

Revenind la badea Marko Bela, care a fost timp de 20 de ani lider al UDMR, am avut un inceput de uimire pozitiva cand am citit primele randuri ale stirii care anunta ca le cere maghiarilor sa-si pastreze independenta fata de Ungaria. Titlul mi-a sarit in ochi prin ceea ce parea o schimbare fundamentala de optica politica, care s-a inscris mult timp pe orbita Budapestei. Nu aveam cum sa trec peste articol. Intrand in miezul informatiei, aflu ca seniorul udemerist a declarat ca o alternativă greşită a transilvanismului pentru maghiarii din România este “proasta oportunitate a integrării în Ungaria”. Mi-a placut utilizarea termenului romanesc de transilvanism. ”Mulţi cred că noi trebuie să ne integrăm în sistemul educaţional şi cultural din Ungaria. Trebuie să fim conectaţi cu acesta, dar nu trebuie să ne integrăm. Trebuie să ne imaginăm această unificarea naţională maghiară în aşa fel, încât, din punct de vedere politic şi cultural, să ne păstrăm independenţa”, a continuat Marko Bela. Bun, corect, am fost nevoit sa recunosc. Ceva discutabila este „independenta politica”, nestiind ce are in vedere, la ce scara o gandeste. Dar apoi a venit marea șolticărie politica. În opinia lui Béla Markó, maghiarii din Transilvania trebuie să-şi păstreze independenţa atât faţă de Bucureşti, cât şi faţă de Budapesta. Hopa!, cum vine asta, draga domnule? “Independenta” fata de Budapesta, treaca-mearga, e o chestiune facultativa si bag de seama in premiera, desi nu cred nici cat negru sub unghie in sinceritatea afirmatiei. Dar “independenta” fata de centrul politico-administrativ al tarii tale, fata de capitala cetatenilor romani de nationalitate maghiara, cum vine asta?! “Trebuie să ne integrăm în aşa fel în diferitele sisteme ale ţării (România), încât să ne construim şi să operăm şi un sistem instituţional propriu”, a explicat Marko Bela, care a respins abordarea preşedintelui României, Klaus Iohannis, care oferă o alternativă pentru politica de tip transilvănean, dupa principiul de drept potrivit caruia “suntem, de fapt, români cu toţii, şi în cadrul acesta suntem diferiţi”. Nu, este o abordare inacceptabila, zice Marko Bela. “Maghiarii sunt mai puţini, dar suntem încă destul de mulţi ca situaţia noastră să necesite o soluţie de rezolvare”, a spus politicianul maghiar. Adica o “solutie” de discriminare pozitiva? Am inteles in final ca “independenta” fata de  Budapesta este doar o soparlita sau o figura de stil, careia ii rupe coada sau o contrazice ideea de “conectare” cu capitala Ungariei. Dar, in schimb, “independenta” fata de Bucuresti se vrea pe bune, ceea ce este inacceptabil si imposibil, bade Marko Bela. Hai sa ne intoarcem la lucrurile cinstite pentru cetatenii romani de etnie maghiara: raporturi culturale cu tara stramosilor lor, Ungaria, si relatii de integrare politico-administrative in tara lor natala si in care locuiesc, Romania, cu aceleasi drepturi si obligatii pentru toti cetatenii statului de drept si democratic roman.


Marea Neagra: Declaratiile “energetice” ale Ungariei privind resursele romanesti off shore, care au iritat Romania, un apropo concurential sau excluziv la adresa SUA? Ori un semnal geopolitic al Estului?

30/06/2018

România reacționează față de atacurile Budapestei: Ungaria ”a evitat să își asume investițiile necesare pentru BRUA”

Departe de mine gandul de a face aprecieri sau defaimari gratuite, dar am observat ca reactiile de oportunitate geopolitica si geoeconomica ale Budapestei au fost mai timpurii in comparatie cu cele ale Bucurestiului. Ca o consecinta, tot comparativ, raporturile dintre costurile si beneficiile de oportunitate ale celor doua tari vecine, de rapiditate a adaptarii la noile tendinte si procese din mediul international, au fost net favorabile, si pe termen lung, vecinilor de la Vest. As da doar doua exemple, desprinderea de comunism si inceputul desprinderii de neo/liberalism.

Se pare ca un al treilea exemplu este in curs de conturare. Am in vedere declaratiile “energetice” din ultimele zile ale Ungariei, privind resursele naturale ale Romaniei din Marea Neagra (off shore). Nu le pot citi decat intr-o cheie geopolitica si geoeconomica, mai précis de semnal in ceea ce priveste situarea de partea buna a istoriei recente si, mai ales, viitoare. Nu am o explicatie pentru reactiile cu intarziere ale clasei politice romanesti. Poate, este doar o ipoteza, ca exportatorii neo/liberalismului, in complicitate cu importatorii, au reusit sa fie mai invazivi si sa-l introduca, ma refer la neo/liberalism, mult mai adanc in tesuturile puterilor si institutiilor statului roman, provocand metastaza dezbinarii in “Cele doua Romanii”, dihotomice politic si/sau institutional etc. (o reinviere a istoriei interbelice, cu urmari de destramare dramatice, cunoscute, care se pot reproduce).

Ori poate ca elita noastra politica a nutrit iluzia ca Statele Unite vor contribui decisiv la reunirea Basarabiei cu patria-mama. Visul reunificator romanesc a fost insa brutal risipit, in cel mai pur stil neocolonialist, de catre declaratia ambasadei americane de la Chisinau privind “independenta” liliputanului stat-fantoma, numai bun sa devina o colonie americana. A fost aproape suprarealist sa simti cum un al doilea jungher a fost infipt in spatele Romaniei istorice si de drept, dupa cel hitleristo-stalinist. Iar noi, ca naivii, am dat fuga la Washington cu lista de anagajamente ale Romaniei fata de SUA (v. vizita vicepremierului Ana Birchall), oferindu-le pe tava resursele energetice din Marea Neagra. Am aflat, azi, ca intre 2-19 iulie va fi o sesiune parlamentara extraordinara, care va vota renuntarea la resursele romanesti de petrol si gaze din Marea Neagra, o pierdere la peste 16 miliarde de euro. Daca declaratiile “energetice” ale Ungariei privind resursele romanesti off shore, care au iritat Romania, au fost un apropo concurential sau excluziv la adresa SUA, nu le pot comenta decat ca un semnal, nu neaparat ungar, ca a venit vremea sa ne intorcem cu fata spre regiune, catre vecini, fie ei nemijlociti sau geopolitici. Sa ne gandim la intelesurile adanci ale vorbei stravechi: Camasa este mai aproape decat haina si pielea decat camasa.


%d blogeri au apreciat: