Cea mai buna aparare este o politica externa buna

03/07/2018

Cea mai buna aparare este o politica externa buna. Nu am deloc impresia ca politica noastra externa actuala ar intra in aceasta categorie.

De ce? Pentru ca o politica externa care trage linii ale “frontului” si cauta cu lumanarea “dusmani”, ori se inscrie in aceste “paradigme” (a se citi fantasmagorii sau, mai pe specific, provocari), care s-ar putea nici sa nu-i apartina (deci vede cu alti ochi si gandeste cu alt cap), este proasta prin definitie.

Cum ar arata o politica externa productiva si castigatoare? [Se subintelege, cred, ca proiectiile externe ostile si de ostilizare a relatiilor internationale sunt neproductive si perdante].

Probabil ca o alta harta sau o alta arhitectura de relatii externe cu vecinii nemijlociti si geopolitici, cu riveranii pontici si din restul regiunii terestre.

Ca o politica externa de destindere si cooperare in toate azimuturile, cu intensitati pe zone concentrice, incepand dinspre centru spre periferie si alte investitii ale inteligentei politico-militare. Poate ca o reinviere si o extensie adaptata, la mediul regional si european, a doctrinei Sinatra…

http://www.contributors.ro/administratie/bugetul-apararii-am-un-leu-si-vreu-sa-l-beu/

Reclame

Politicile de legalizare a mortii asistate si avortului: Crime impotriva umanitatii, care pe termen lung reduc populatiile unor popoare sau rase mai sistematic decat razboaiele sau pandemiile

03/07/2018

Crimă sau sinucidere “asistată”, numele tău e ignoranţa! Sau tendentiozitatea! A se reflecta la urmatoarele argumente privind riscul de arbitrariu sau urâciunile care se ascund in „moartea asistata”, care o fac inacceptabila si de condamnat:

  • erorile de diagnostic si prognostic medicale (recunoscute si in simpozioane Med-Mal Prognosis);
  • vindecarile miraculoase (v. istoria unor cazuri celebre, dar multe vindecari inexplicabile sunt necunoscute public);
  • industria profitului de pe urma mortilor (v. si “bataia” pe mortii din spitale);
  • “afacerile” (a se citi crimele) pentru incasarea asigurarilor de sanatate;
  • posibilitatea vicierii consimtamantului sau chiar a inexistentei reale a acestuia;
  • motivatiile politice/geopolitice/georeligioase (v. decrestinarile fortate sau insidioase si panopliile sodomiilor);
  • este macabra motivatia pentru o lege a sinuciderilor, care incurajeaza fenomenul, in loc sa-l descurajeze, ca si legea avortului, dar cel mai periculos este scopul politic si efectul demografic ale acestora, de imputinare a apartinatorilor unei rase sau credinte (in subsidiar, as observa ca avorturile vor reduce numeric populatia europeana mult mai sistematic decat o fac razboaiele).
  • este falsa comparatia mortii autoprovocate, constiente si asistate, cu moartea prin decuplarea de la aparate a unei persoane aflate in coma, care si-a pierdut ireversibil functia constientei; in primul caz este o moarte artificiala, in celalalt, o moarte naturala a functiilor vitale, incepand cu moartea functiei cerebrale, care conditioneaza si integreaza celelalte functii biologice (diferentele de natura si succesiune sunt, cred, esentiale).

In aceste spete, unica perspectiva care sa-si merite cu adevarat caracteristica umana este cea pro-viata, nu anti-viata. Viata are prioritate. Abordarea normala fata de viata este cea plina de respect, nu lipsita de respect. Viziunea civilitatii si civilizatiei asupra vietii este de sanctificare politica si juridica a primordialitatii dreptului vietii si de respingere a nascocirii satanice a „dreptului la moarte”. Orice filosofie politica si juridica este universal acceptabila daca slujeste viata, nu moartea. Toate fiintele umane trebuie sa aleaga asistarea vietii, nu a mortii!