Teamă față de concurența politică (USR?) a fostei șefe a DNA: Subiectul, închis când Kovesi a spus că rămîne procuror. Magistrații nu fac politică (Cioloș)

11/07/2018

Dacian Ciolos/ Foto: Wikipedia

Comentariul fostului premier Dacian Ciolos despre posibilitatea ca fosta sefa DNA Laura Codruta Kovesi sa intre in USR a fost destul de neinspirat. Ar putea fi interpretat ca o frica fata de concurenta politica a lui Kovesi. Ce-i drept, Kovesi continua sa aiba mare influenta politica si multa trecere la Cotroceni. In ipoteza ca ar intra in politica, fosta procuroare sefa i-ar eclipsa pe multi lideri politici. De aceasta eclipsare ar putea sa fie afectati atat politicieni de stanga, cat si de dreapta.

Dupa ce a fost revocata, luni, din fruntea DNA de catre presedintele Klaus Iohannis, CSM a decis, miercuri, ca Laura Codruța Kovesi să își continue activitatea la DIICOT Sibiu, în calitate de procuror, începând cu data de 9 iulie. Cu o zi in urma, marti, liderul USR, Dan Barna, i-a propus proaspetei revocate Kovesi să se înscrie în partid. Barna a afirmat că este prematur să spună dacă, acceptand invitatia, lui Kovesi i se va propune să fie candidata partidului la alegerile prezidențiale din 2019.

Dacian Ciolos, care are propriul sau partid, Miscarea Romania Impreuna, va fi foarte probabil un candidat la prezidentiale, avand drept carte de vizita fosta sa pozitie de premier al unui guvern tehnocrat (17 noiembrie 2015 –-4 ianuarie 2017). Solicitat sa comenteze invitatia pe care USR i-a adresat-o lui Kovesi sa intre in partid, Cioloș a declarat că „magistrații nu fac politică” și că un proiect pentru România trebuie să se bazeze pe obiective comune, nu pe „o persoană sau alta”. Luandu-i lui Kovesi scara politica USR, impreunatul are de gand sa o foloseasca pentru el. In acest sens, Ciolos a adaugat că relația cu USR nu doar că va continua, dar se va și consolida.

Reclame

Non-geopolitică: Lumea şi marele ei marş înainte

11/07/2018

Centrum Helsinek/ Foto: Wikipedia

Nu va fi nicio “schimbare” a lumii. Adica, o reimpartire a ei, in sfere de influenta. Cum isi imagineaza unii “schimbarea” lumii. Imi place sa cred ca la Helsinki nu vor exista servetele pe masa. Ca summitul Trump-Putin nu va fi patronat de umbra lui Churchill si ca, prin urmare, nu va mai fi niciun “acord al procentajelor”.

Ar fi un afront de neiertat pentru cele doua mari tipuri de revolutii: revolutia est-europeana si revolutia multipolara. De fapt, in etapa actuala, nici nu cred ca mai exista puteri globale. In mod cert, Rusia este o putere regionala. La fel, celelalte puteri nascute in urma revolutiei multipolarismului.

In consecinta, daca, dintr-o data, mai mult de jumatate din lume este nealiniata, independenta si suverana, nici SUA nu mai au cum sa fie o putere “globala”, oricata vorbarie ar debita pe acest subiect (care a fost predilect in special pentru “ex”-ul Obama). Cred ca nici macar in timpul razboiului rece cele doua superputeri paritare nu au fost puteri globale, ci semiglobale.

http://www.contributors.ro/editorial/trump-in-europa-turneul-care-anunta-schimbarea-lumii/


DNA-Kovesi, partid neo/liberal al statului paralel: Coruptia, pretext sperietoare si anticoruptia, slogan de campanie si metoda de represiune politica

11/07/2018

A doua mutare: Augustin Lazăr a transferat-o pe Laura Codruța Kovesi la Parchetul General. Se va ocupa de strategia anticorupție

O data cu anuntarea revocarii lui Kovesi de la conducerea DNA, au inceput evaluarile: Ce a fost cu adevarat DNA-Kovesi? Care vor fi consecintele dupa sfarsitul epocii Kovesi-DNA? Anchete sociologice si analize politice incearca sa distinga care din cele doua fenomene a fost sau este o “apocalipsa”: prezenta sau absenta procurorului sef Laura Codruta Kovesi la sau de la conducerea DNA?  

Parerea mea, esentializata, este ca DNA-Kovesi nu a fost o institutie a justitiei independente. DNA-Kovesi a fost un partid politic al transnationalei neo/liberale. Indiferent daca Kovesi va recunoaste sau nu, daca va avea libertatea si capacitatea sa recunoasca, pentru ca s-ar putea sa fie victima unor indoctrinari si manipulari extrem de abile, DNA-Kovesi a fost aidoma unui partid unic, unui partid-stat. Deosebirea, impusa de sustragerea de la regulile statului de drept si democratiei, a fost ca in ecuatia de regim a fost introdus invizibilul si informalul “stat paralel”.

S-ar putea insa ca recunoasterea sa vina mult mai repede decat ne-am astepta. Poate chiar din partea lui Kovesi, daca aceasta va da curs invitatiei USR – un partid de nicaieri, fara istorie, dar cu certe finantari transnationale (neo/liberale, sorosiste) -, sa i se alature, sa se inscrie in acest partid. Poate chiar ca lider al USR, care sa preia conducerea formatiunii, daca papusarii transnationali vor decide sa joace pe influenta politico-juridica a lui Kovesi si pe posibila ei candidatura la prezidentiale.

La fel de atractiva este si mizarea pe e o posibila candidatura a lui Kovesi la sefia unui guvern progresist si internationalist, dupa iesirea din aceasta paradigma a PSD-Dragnea. Exemple fierbinti in acest sens sunt alegerile prezidentiale mexicane (in pofida diferentelor ideologice, presedintele ales Lopez Obrador, de stanga, se va intalni vineri cu trei ministri americani, de dreapta, ai lui Trump)  si noul guvern socialist spaniol Pedro Sanchez (vizitat fulger de miliardarul evreu american George Soros). Ideea de alegeri parlamentare anticipate e in stand by, iar in ea se pot pompa bani instant, daca interesele multinationalelor o vor cere. Nu cred ca atmosfera de radicalizare “anticoruptie” va fi lasata prea usor sa se stinga. O stire de ultima ora spune ca, pentru noul ei inceput, Kovesi se va intoarce, nu se stie pentru cat timp, la DIICOT Sibiu, de unde i-a pornit ascensiunea fulminanta, in 2006, cand a fost numita procuror general al Romaniei.  

Alte exemple ale momentului sustin, cu puterea faptelor, care sunt cele mai graitoare dovezi, ca DNA-Kovesi a fost un partid politic al statului paralel, creat si pilotat din Occident, care s-a folosit de coruptie ca de un pretext-sperietoare si de lupta “anticoruptie” ca de o metoda de represiune politica. Raportul de activitate Kovesi privind exercitarea mandatului de procuror-şef al DNA, postat luni pe site-ul institutiei, este o laudarosenie cinica cu bilantul tragic al noii “lupte de clasa”, vizand decimarea elitei, ca in anii “50. In perioada mai 2013 – iulie 2018, un număr de 37 de demnitari, dintre care nouă miniştri şi foşti miniştri, 21 de deputaţi, şase senatori şi un europarlamentar au fost condamnaţi definitiv în dosare DNA-Kovesi, la care se adauga numărul crescut anual al rechizitoriilor, inculpaţilor trimişi în judecată si demnitarilor investigaţi. Deplangerea de catre ambasadele americana si canadiana a revocarii lui Kovesi este un indiciu puternic al intereselor de unde veneau firele care animau marioneta DNA. In sfarsit, dar nu in ultimul rand, poate cu acest exemplu ar fi trebuit inceput, dupa adoptarea Legii Dragnea privind OffShore, cuprinzand ca amendamente introducerea unui impozit suplimentar, eliminarea unor facilități fiscale și obligația de a vinde in Romania minim jumătate din producția de petrol si gaze din Marea Neagra, multinationalele titulare de concesiuni au reactionat virulent critic, dar pe nedrept, in contradictie totala cu standardele occidentale din domeniu.