România: Valoarea și Utilitatea Diplomației

Calin Popescu Tariceanu: Discurs la reuniunea anuala a diplomatilor

Remarcabila si roditoare initiativa Guvernului Nastase de a organiza Reuniuni anuale ale Diplomatiei Române. Aceasta idée intreprinzatoare, care cu fiecare materializare poate deveni o forta materiala crescanda pentru binele Romaniei, care poate veni din politica externa si din relatiile internationale, este fara indoiala pe masura anvergurii neobisnuite a personalitatii politice si diplomatice a fostului premier si lider politic Adrian Nastase. Ea a fost zamislita si probata in anii greu incercati de uriasele schimbari internationale si nationale de dupa Razboiul Rece.

Speta mentionata ne aduce in atentie adevarul ca liderii si elita sunt modelate de mediu, de achizitii, de exercitiu, de incercari, de rezultate. Pentru a culege mereu fructele binefacatoare ale ratiunii si a le distinge de cele ale emotiilor toxice, nu trebuie sa mai uitam vreodata ca, asa cum intelepciunea se masoara prin numarul anilor, valoarea si valoarea de intrebuintare se masoara prin fapte, prin actiuni de evitare sau depasire a unor situatii grele, prin acte de performanta. Aceste criterii sunt si trebuie sa fie probatorii de neinlocuit in validarea calitatii de utilitate a liderilor politici si elitei culturale, care sa ne directioneze preferintele si alegerile. Valoarea fara utilitate inseamna sterilitate, utilitatea fara valoare tangenteaza incapacitatea.

In acest format special al reuniunilor diplomatice anuale, nu s-a turnat de fiecare data un continut la fel de special, dupa cum, din pacate, s-a vazut in regimul Basescu si se poate constata in regimul Iohannis. Oamenii marunti, ajunsi conjunctural in pozitii inalte, cu ajutorul unor malversatiuni, dinafară si/sau dinăúntru, sponsorizate de “banii blestemati”, carora si-au vandut sufletul, si al unor minciuni propagandistice cu care au narcotizat poporul, nici nu au cum sa produca acel elixir de gandire, luciditate si viziune care hraneste o natiune, ii dau robustete si ii inspira creatia. Ei sunt rosi doar de invidii, ambitii si interese personale si de grup inchis, ca de haita. Prin ziceri manipulatoare si deziceri de soarta romanilor si de contractul electoral, acesti trepadusi ai intereselor neromanesti nu fac decat sa otraveasca spiritul si fibra natiunii.

In aceasta atmosfera viciata politic, am luat act cu satisfactie si speranta de discursul presedintelui Senatului, Calin Popescu Tariceanu. Este o lumina politica puternica, de patriotism, care ne arata calea. Este cu adevarat ceva special turnat intr-un format special. Liberalul pur sange Tariceanu, care a denuntat esuarea dramatica a liberalismului clasic, international si romanesc, in neoliberalism pradator si nedemocratic, a adus in discutie un principiu politic si diplomatic director, care ne poate salva ca natiune si stat. Nu numai pe noi, si aceasta este o sursa de solidaritate internationala invincibila, ci toate natiunile si statele iubitoare de libertate si democratie, in termeni reali, nu falsificati, care sunt mituri fondatoare ale neoliberalismului, fratele geaman al neocomunismului. Ambele curente politice bantuie agresiv Vestul, dupa ce Estul s-a eliberat de iudeo-comunism. 

In ordinea plina de capcane de vanatoare si de inselaciuni pentru state si natiuni, instaurata de iudeo-neoliberalism, nu doar “tehnicile” de politica externa si de relatii internationale sunt necesare, ci si, mai ales, in ultima instanta, lucru care face diferenta, “Capacitatea de discernământ a fiecăruia în parte, tăria sa de caracter şi forţa convingerilor personale” (Tariceanu). Discursul lui Tariceanu, dar nu numai, ci intregul sau parcus politic, fara compromisuri, deziceri si abdicari, prefigureaza, cel putin pana in momentul de fata, un profil de prezidentiabil valid, pro-romanism, pentru alegerile prezidentiale la termen, din 2019.

Chiar daca inca nu s-a exprimat in privinta candidaturii, Calin Popescu Tariceanu este, neindoielnic, in fruntea listei populare nescrise de prezidentiabili dezirabili, la mare distanta de Klaus Iohannis. Absenta artificiala, fortata din aceasta cursa a lui Adrian Nastase, social-democrat autentic, pro social si pro roman, este o mare pierdere pentru Romania. In opinia mea, mai important chiar si decat coalitia PSD-ALDE este cine va castiga urmatoarele alegeri prezidentiale. Nu stiu daca este bine sau rau, dar statistica de pana acum arata ca intr-un ciclu electoral se succed mai multe guverne. Cred ca stabilitatea ciclic-electorala  a “monarhului” presedinte este buna, ca necesar punct fix din care sa fie gestionata orice dinamica de schimbare, dar primordiala este loialitatea fata de interesele Romaniei.

Ati observat? Desi, in proportii diferite, au fost si sunt supusi prigoanei sistemului neoliberal, Nastase si Tariceanu au un punct comun: nedezicerile si necompromisurile privind interesele romanilor. Plecand de aici, o potentiala confruntare prezidentiala intre cele doua personalitati politice mi s-ar parea extrordinar de benefica pentru  Romania. Stiu, in aceasta clipa sunt utopic, sistemul neoliberal este infricosat de aceasta perspectiva, de aceea vegheaza ca acest lucru sa nu se intample. Dar, sper ca ceea ce, deocamdata, la mine este doar o pulsiune individuala, sa devina, in cele din urma, o constienta irepresibila in mentalul colectiv. Ceea ce aduce ceasul, nu aduce anul, spune o vorba romaneasca…   

Reuniunea anuala a diplomatilor, 27 august 2018