Nevoia schimbarii de abordare si de perspectiva

M.P., ramaneti din pacate incremenit intr-o stare de isterie de razboi rece, din care nu poate iesi nimic bun pentru Romania. Cautati dusmani in vecinatate Romaniei si le dati staturi hiperbolice ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat din 1989 incoace. Confectionati  teze istorice false cu un Fat Frumos occidental si un Balaur oriental. Va agatati de corectitudinea politica pentru a livra la nesfarsit acuze nefondate si rauvoitoare. Calariti calul deja mort al unei istorii scrise de invingatori (macar acest lucru ar trebui sa va dea de gandit).

De ce credeti ca intre Romania si Rusia nu ar fi posibila o reconciliere dupa modelul franco-german? De ce ar trebui sa zanganim mereu arme si sa traim pe picior de razboi? Visati legitim, ca si mine si noi toti, la o Romanie reintregita, dar omiteti ca fara incheierea razboiului rece, facuta din initiativa si cu contributia hotaratoare a URSS-ului lui Mihail Gorbaciov, un lider vizionar si intelept, nu numai pentru Rusia si Est, ci si pentru lumea globala, Reintregirea Romaniei ar fi fost la fel de iluzorie si un subiect la fel de interzis de a fi discutat public ca pana la daramarea zidului Berlinului.

Nici macar un lider nationalist precum Nicolae Ceausescu nu discuta public si nu avea planuri pe aceasta tema, si nici nu avea cum, pentru ca erau chestiuni imposibile in timpul comunismului est-european. Azi, in schimb, facem din acest subiect un proiect de tara, pe care il discutam in extenso, fara sfiala. Sesizati progresul si il puteti pune in legatura cu cauza lui corecta? Aveti onestitatea sa recunoasteti cine se opune Reintregirii, rumegand teza “independentei” unui stat artificial, care nu se deosebeste cu nimic de cea din vremea razboiului rece?

Desigur, sunt probleme acumulate istoric in relatiile bilaterale romano-ruse, care nu pot fi rezolvate peste noapte, dar nici tragandu-ne peste cap o piele de imprumut de leu-paraleu, care tot rage si rage… Vor fi necesare concesii de ambele parti, niciuna nu poate pretinde ca este fara pata si ca poate ridica prima piatra. „Treceti Prutul!” si „Treceti Nistrul!” trebuie puse in aceeasi balanta. Istoria oricum le pune, cu voia sau fara voia noastra.

Nu va iau in seama jubilatia ca m-ati pus la colt, eu sunt un nimeni, nici macar cat un fir de praf cosmic, ci mai degraba retin provocarea de a regandi relatiile dintre cele doua tari. Trebuie sa o facem, iar totul incepe cu un prim pas. Poate din aceasta galagie pe care o faceti si din noroiul pe care il aruncati asupra mea, cineva, acum sau mai tarziu, va intelege ca e nevoie de o schimbare de abordare si de perspectiva in relatiile bilaterale dintre Romania si Rusia.