Recunoastere si pretuire. Intr-adevar, este remarcabila actiunea de la Bruxelles a europarlamentarului Mircea Diaconu, descrisa de presedintele CMR, Mircea Popescu, pe tema Centenarului Marii Uniri. Urmaresc cu atentie ce face CMR, pentru care am o pretuire aparte, si il compar adesea, sub raporturile vizibilitatii si eficientei, cu ONG-ul mondial al diasporei maghiare. Acesta din urma pare sa fi jucat foarte mult cartea dublei cetatenii, in special in tarile limitrofe Ungariei, un uzufruct, inca actual, de pe urma vechii politici coloniale austro-ungare.

Moldova și Țara Românească, între 1793 și 1812
Drept istoric. “Dar asta noua ni se potriveste, pentru ca nu am fost niciodata un imperiu”, s-ar putea replica. Ar fi gresit, dupa parerea mea, pentru ca daca rasturnam paradigma imperiala, privind-o din retrospectiva teritoriilor istorice romanesti care au fost incorporate de catre cele trei foste mari imperii vecine, care si-au concurat interesele pentru teritorii straine in Romania istorica, am putea obtine o contrabalansare decisiva. Argumentele de drept istoric sunt absolut de partea noastra, legitime si imbatabile.
Diaspora. Reflectand asupra informatiilor legate de CMR-Europa, m-am intrebat daca cea mai mare parte a diasporei romanesti continua sa se afle in SUA. Acesta cred ca a fost si motivul pentru care CMR a fost inregistrata in SUA si isi are sediul peste Ocean. Raspunsul meu ar fi negativ, avand in vedere cele 3-4 milioane de romani care au imigrat preponderent in Europa, in ultimul deceniu si jumatate, si care s-au adaugat la diaspora romana din Europa, care presupun ca era deja destul de numeroasa. Nu in ultimul rand, am in vedere si perspectivele atractivitatii destinatiilor geopolitice ale imigratiei, dar si in punctele de plecare, care, dupa toate indiciile, vor cunoaste schimbari/inversari semnificative de dinamica.
Polemica si costuri. Nu vreau sa starnesc o polemica, desi uneori aceasta poate imbogati un portofoliu de idei, pentru ca unde saracie de idei e, nimic nu e, pentru a folosi o parafrazare adaptata. In ceea ce ma priveste, am pragul de toleranta destul de ridicat la tot soiul de frustrari sau orgolii, pentru a incasa orice critici argumentate. Dar la plangerile privind costurile de bani si de timp cu deplasarile de departe, prima solutie care iti vine in minte este de a le reduce prin apropierea de locurile si evenimentele care le prilejuiesc in mod sistematic, nu sporadic. Imi opresc aici inductia, evident incompleta, cine o va continua ar putea ajunge si la alte idei si solutii.

Sfatul boieresc al Țării Românești în 1837
Strategii. In al doilea rand, nu stiu cat de indicata este strategia de a vedea dincolo de Prut numai dusmani. De fapt, de a ne crea noi insine dusmani, in spatiul geopolitic estic. Istoric ei au fost, acolo, dar nu in mod exclusiv, plus ca lumea s-a schimbat radical dupa razboiul rece. Am putea, oare, sa renuntam la provocari la adresa Estului, care nu servesc decat Vestului? N-am putea fi ceva mai flexibili si mai imaginativi, iesind din stereotipurile trecutului? Nu vi se pare ciudat ca facem din Est un dusman global? Ati remarcat cine se opune rectificarilor de granite dintre Serbia si Kosovo? Germania! Ati luat act de cine a exprimat o bunavointa in acest sens, intelegand necesitatea unor corectii? Rusia! Ati auzit vocile prietenoase cu adevarul istoric ale unor politicieni si generali rusi care recunosc ca Basarabia este pamant romanesc? Ca el a fost incorporat din ratiuni strategice de aparare impotriva amenintarilor occidentale? Dar ca acele “ratiuni” au luat sfarsit?
Afaceri. Nu ar fi cazul sa iesim din transee? Sa intram pe santiere si piete comune? Sa facem afaceri impreuna, reactualizand ceea ce Margaret Thatcher spunea despre Mihail Gorbaciov? „Are o atitudine relativ deschisă şi inteligentă. Este amabil, are un anume şarm şi umor”, i-a scris Margaret Thatcher preşedintelui american din perioada respectivă, Ronald Reagan, după o primă vizită a lui Gorbaciov în Marea Britanie în decembrie 1984, cu patru luni înainte de a deveni secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, la 11 martie 1985. „Consider fără nicio îndoială că este un bărbat cu care se pot face afaceri„, a adăugat ea în scrisoare, reluând faimoasa frază rostită public la BBC după întâlnirea lor.
Intalniri. Din pacate, unii lideri occidentali, dar si unii din vasalii si satelitii lor est-europeni, au ratat ocazia de a se intalni cu presedintele actual al Rusiei, Vladimir Putin, de a-l cunoaste cu adevarat si de a face afaceri bilaterale reciproc avantajoase, lucruri pe care acesta le cere neincetat, si de a vedea personal cat de deschis, de amabil, de sarmant si plin de umor este si actualul lider de la Kremlin. A te pune cu toroipanul de sanctiuni pe Rusia, pentru a o conforma umilitor unor interese unilaterale ale unei parti a Occidentului, si a-ti intemeia politica externa cu marele stat de la Rasarit pe mitologii denigratoare si fals acuzatoare (diversiuni ca presupuse “imixtiuni electorale”, fantasma “Noviciok” etc.) nu fac decat sa invenineze si sa provoace pagube imense relatiilor bilaterale si internationale, dar si sa puna la indoiala buna credinta si capacitatea de competitie libera si onesta.

Pavel Kisseleff