Primul centrist politic a fost un român!

O confesiune a pictorului roman Corneliu Baba (1906-1997)

Mi se pare revelatoriu pentru inteligenta romaneasca (si ingaduiti-mi sa fiu mandru pentru acest lucru!) ca un roman, un artist, un Corneliu Baba a anticipat, cu aproape o suta de ani inaintea presedintelui francez Emmanuel Macron, stupiditatea divizarii unui popor in tabere de „stanga” si de „dreapta” si nesfarsita razboire politica si civila intre acestea, care duc la mersul infranat, cu jumatate de energie, slabire si poate chiar pieire, a oricarei natiuni care a imbratisat aceasta fantasmagorie manipulatoare.

Am mai evocat ideea ca cei care ne-au inglobat ca pe niste sclavi sau, mai rau, niste animale in imperiul lor verzuliu de hartie (verzuliul s-ar parea ca este si culoarea iadului, iesita din sulf si pucioasa!) au langa casa de bani si o casa in care-si tin ideile de stanga, fara de care nu pot face revolutii, prin care sa rastoarne lumea, sa provoace crize majore prin care sa preia conducerea globala. De aceea, „verzulii” au o frica paroxistica de ideile de dreapta si de nationalism, care le bareaza calea inaintarii putregaiului lor in trupurile sanatoase ale natiunilor. Noile politici de centru sunt un exemplu (sau un contraexemplu vs actiunile „verzuliilor”) de inteligenta politica adaptativa.

Stanga traditionala va trebui sa dispara si sa fie inlocuita cu dreapta, in care stanga dreptei sa devina noua stanga si dreapta dreptei sa devina noua dreapta. Trebuie sa ne decuplam de stangism, in urma careia va disparea si suprematia inrobitoare a Imperiului de hartie (poate supravietui, dar nu cu pretul libertatii Lumii). Am remarcat reactiile masive ale brazilienilor de respingere a mitologiei, postate pe pagina de Facebook a Ambasadei Germaniei in Brazilia, potrivit careia nazismul ar fi fost o miscare de dreapta. Nu, nazismul a fost de stanga, un alt stangism turnat intr-o alta forma, si nu numai denumirea de NSDAP spune acest lucru, ci si angrenarea revolutionara de masa, care este specifica „stangii”.

PS/NB: Am vazut filmul “Atacul martienilor” (1996). In urma vizionarii, m-am intrebat si eu precum un critic al cliseismului filmic american: cui ii apartine ideea că marţienii trebuie să fie nişte omuleţi verzi şi cu capete mari? Ar putea sa fie vreo legatura, imi inchipui “glorificatoare”, intre imperiul verzuliu de pe Terra si fiintele verzulii presupuse ultrainteligente (cu capete „mari”) de pe Marte? Si de ce neaparat de pe planeta Marte, oare pentru ca Marte (in latina Mars) era zeul roman al razboiului? (inca o copiere a spiritului european, ceea ce pentru imitatori nu este un semn de inteligenta).  

Pavel Sușară: o initiativă valoroasă

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: