Marea Britanie: Uzura social-politica terminala le-a consumat conservatorilor oportunitatea de a fi cei mai potriviti parteneri la masa negocierilor. Un Brexit conservator, cel mai probabil fara acord. O astfel de situatie-pilot va face ca un eventual acord post-post-Brexit sa fie mai lucid si echitabil negociat

Cei doi sforari ai Brexitului, conservatorii David Cameron si Theresa May, primul din postura de premier care a initializat referendumul privind iesirea Marii Britanii din Uniunea Europeana, cea de-a doua din pozitia de premier care a activat clauza de iesire si a gestionat negocierile pana la “impasul” actual, au consumat potentialul politic si, potrivit multor avertizori de integritate, legitimitatea de a fi cei mai potriviti reprezentanti la masa negocierilor si de a mai ocupa fotoliile guvernarii.

Theresa May (Foto: Mediafax)

Impotriva tuturor asteptarilor, conservatorii au tinut cu dintii de guvernare, dupa ce Cameron a provocat o imensa gaura neagra in perspectivele economice si comerciale ale Marii Britanii, prin convocarea si manipularea referendumului din 23 iunie 2016. La fel procedeaza si May, care se cramponeaza de putere cu pretul unei a doua gauri gigantice in viitorul Regatului. Printr-un plan personal nerealist, excesiv si inacceptabil, fara disponibilitatea de negocieri si compromisuri, care tin de arta politicii, premierul britanic a blocat efectiv negocierile Brexit si a deschis practic usa iesirii Marii  Britanii din Uniunea Europeana fara un acord post-Brexit.   

Premierul Theresa May joaca viitorul britanicilor europeni si al europenilor britanici la limita legitimitatii, la bursa unor interese personale si de grup foarte inguste. Guvernul conservator se afla, oricum, intr-o dramatica groapa de potential politic, opozitia cerandu-i demisia. De asemenea, conservatorii se confrunta cu o scadere fara precedent in preferintele politice si electorale ale populatiei, care cere un al doilea referendum. Majoritatea cetatenilor britanici au ajuns la momentul adevarului, al unui audit popular, privind guvernarea de catre conservatori, potrivit caruia primul referendum a fost grosolan manipulat, si ca iesirea din Uniunea Europeana si ruperea de la sanul civilizatiei europene sunt impotriva intereselor lor.

Premierul conservator Theresa May este puternic contestata in propriul partid si in propriul guvern. Mai mulți miniștri conservatori îi vor cere, luni, premierului să ofere un plan alternativ la propunerile sale privind Brexit. In caz contrar, ministrii contestatari ameninta ca ar putea demisiona, dacă premierul nu-si va flexibiliza pozitia si nu va accepta compromisuri care sa deblocheze negocierile si sa reinvie speranta incheierii unui acord. Propunerile Theresei May privind viitoarele relaţii ale Marii Britanii cu Uniunea Europeana, dupa Brexit, au fost respinse de liderii europeni la summitul informal din oraşul austriac Salzburg, aceștia cerând Londrei garanţii privind frontiera dintre provincia britanică Irlanda de Nord şi Irlanda.

Inflexibila, Theresa May a declarat, vineri, că negocierile dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană privind Brexit sunt “în impas”. Aceasta pozitie poate insemna recunoasterea implicita a esecului negocierilor si asumarea riscului iesirii de pe piata europeana fara un acord. Mai mult, premierul britanic si-a deviat discursul spre o pozitie resentimentara, care inchide usi, nu le deschide, si care este incompatibila cu diplomatia. “Marea Britanie a tratat Uniunea Europeană doar cu respect şi se aşteaptă la acelaşi lucru. Relaţia bună la finalul acestui proces depinde de acest lucru”, a declarat sententios premierul britanic.

Jeremy Hunt

Pozitia premierului Theresa May a fost preluata si amplificata ultimativ de catre ministrul britanic de Externe, Jeremy Hunt, care a declarat sâmbătă că Uniunea Europeană ar trebui să renunţe la respingerea categorică a propunerilor Londrei în negocierile cu privire la Brexit, întrucât a crede că aceasta “va capitula” înseamnă a-i judeca greşit pe britanici. “Noi putem fi politicoşi, dar avem o limită. Şi, de aceea, trebuie să angajeze în discuţii în mod serios acum”, a mai spus Hunt. Aceste derapaje atitudinale au de-a face mai degraba cu gheseftaria sau camataria agresiva, pe stil “Cumperi sau imprumuti de la mine, altfel nu va fi bine”, decat cu politica si diplomatia unor relatii liber consimtite, reciproc si echitabil avantajoase.

Se fac confuzii sau chiar greseli deliberate in a pune semnul egal intre a intra pe o piata integrata de circa 500 de milioane de consumatori, pentru care deciziile nu se iau de un guvern federal, ci de 27 de guverne nationale, si a intra pe o piata de circa 60 de milioane, pentru care deciziile se iau de un guvern federal. Asimetria de piete si subiecti si calibrarile corespunzatoare de discurs politic si diplomatic sunt mai mult decat evidente. Pe aceste diferente semnificative de impact privind un post-Brexit cu sau fara acord, Berlinul estima sambata ca impactul unei eventuale ieşirii a Marii Britanii din Uniunea Europeană fără un acord va fi “relativ scăzut’”pe piaţa muncii din Germania. În decembrie 2017, în Germania lucrau aproximativ 41.000 de britanici, potrivit Der Spiegel, o cifră nesemnificativă pentru cea mai mare piata a muncii din Uniunea Europeana. Aceasta statistica este si mai nesemnificativa pentru celelalte piete ale muncii de pe continent. Un Brexit fara acord, care va lasa deschisa usa Uniunii Europene, ar fi ca o necesara situatie-pilot, pe baza careia un eventual acord post-post-Brexit ar fi negociat mai lucid si mai echitabil.

PS/NB: Ca o parere strict personala, exista o mare similitudine intre degradarea in cascada a situatiei politice din Romania, avand in centrul ei contestarile la adresa „sforarului” Liviu Dragnea – „power broker” al Romaniei, cum a titrat sambata un articol din Financial Times -, care conduce indirect guvernul social-democrat, si cea a guvernului conservator condus de Theresa May. Nu stiu daca pe gardul resedintei lui May contestatarii acesteia vor scrie cu vopsea galbena „Demisia”, cum i-au scris contestatarii lui Dragnea pe zidul casei, dar cred ca „rebeliuni” de partid si „razboaie intre bande” la nivel de leadership politic exista de ambele parti.