Europa, in avangarda remodelarii puterilor statului: De la statul cu trei picioare la statul cu cinci picioare

06/10/2018

Alin, acum, duc si eu gandul mai departe, dar pe abordarea mea, care imi apartine in totalitate:

http://www.contributors.ro/reactie-rapida/daca-e-asa-de-importanta-casatoria-civila-la-ce-mai-e-buna-cea-religioasa/

Daca s-ar reveni la intaietatea casatoriei religioase, cred ca s-ar sparge gasca aia numita “comunitatea LGBT”. Aceasta din urma mi s-a parut intotdeauna ca este o adunatura pe criterii politice, fortat denumita “comunitate” sau “minoritate”.

Nu toti cei care insotesc „carnavalurile” LGBT sunt si legebetisti. Multi dintre ei sunt gura-casca, atrasi de exhibitii vadit prozelitiste (de aici si periculozitatea lor sociala). Altii sunt oameni normali sexual, dar participa la marsuri pentru ca sunt platiti sau rugati de catre cunostinte (prin trafic de influenta, cel mai adesea politica).

Scopul asa-zisei „comunitati” sau „minoritati” LGBT este de a fi utilizata ca arma politica pentru slabirea si dezagregarea majoritatii unui popor sau natiuni, avand ca finalitate supunerea sau subordonarea.

A se vedea flebetea jewmericana pentru minoritate si folosirea acesteia in lupta geo/politica precum un fel de berbece de razboi, dupa moda mașinilor (grinzilor) din antichitatea romana cu care se izbeaŭ și spărgeaŭ porțile și zidurile unei cetati asediate.

De-laicizarea Tainei casatoriei o consider absolut necesara, mai ales ca laicizarea a fost un act brutal al statului, dar si pentru faptul ca suntem in proportie covarsitoare un popor crestin.

Si nici islamicii nu admit sub nicio forma sa li se incalce datinile de catre LGBT (na!, i-au dat si denumire, i-au dat si steag, maine-poimaine te pomenesti ca o sa-l faca si partid!).

Daca vrem sa ne reconsolidam apararea identitatii si traditiilor, cred ca puterea religioasa trebuie musai reintrodusa intre puterile statului, ca un alt tip de separatie, bidimensionala, intre laic si religios – o imbinare perfecta intre traditie si modernitate -, coexistent cu cel tridimensional (parlament-executiv-judiciar) sau mixt, ceea ce in final ar insemna un sistem de putere pentagonal.

Un stat care s-ar sprijini pe cinci picioare ar fi fara indoiala mai puternic si mai stabil decat unul cu trei picioare. Emmanuel Macron a lansat deja o idee, aflata in incubatie, ca statul sa refaca legaturile cu biserica.

PS/NB: Un argument cu mare greutate pentru o arhitectura de putere care sa includa si religia este ca aceasta face parte din cultura, ca parte istorica principala. Eventuale obiectii ar fi nefondate. Religia ne-a inchegat si pastrat ca neam.

Obiectorilor le trebuie reamintit ca nu numai clericii au avut acces la putere, de care au facut exces. Au detinut puterea si filosofii, care, desi sunt autorii celor mai manipulatoare ideologii de putere, au fost cei mai slabi conducatori de cetate. Au condus societatea si militarii, care au abuzat de forta armata.

Exercitiul unilateral al puterii, de suprematie in stat, il observam cu surprindere si la juristi, prin utilizarea justitiei politice si a statului paralel, in ultimul caz in simbioza cu serviciile secrete.

In concluzie, deficitul de moralitate si de control moral, ultimul, in trecat spus, fiind la fel de important ca si justitia constitutionala, si-ar afla echilibrul sau cel putin proportia optima sau functionala prin includerea puterii religioase in sfera puterilor statului. Un inceput, dezbatut public, ar fi supervizarea de crestinatate a proiectelor legislative.


Un risc de luat in seama: Interconectivitatea, un “buton” (nenuclear) pentru crize majore

06/10/2018

Masinile fara sofer uman, cu creiere digitale, sunt si un mare risc de securitate, pe mai multe planuri (personal, local, national etc.). Razboiul cibernetic abia asteapta sa deschida un nou front de lupta, prin care sa se autolegitimeze. Controlul asupra unor masini cu creiere digitale poate fi usor preluat, de la mare distanta, putand produce efecte ca de razboi. Chiar si prin simpla inactivare a atomobilelor, de a nu le putea porni, misca din loc (ar fi ca o greva a transportatorilor; mi-aduc aminte, cam o greva de acest gen l-a „terminat” pe Salvador Allende, presedinte marxist al Chile).

Daca americanii vor sa si le faca la ei acasa, n-au decat, oricum la ei violenta „civila” comite cu regularitate asasinate, adevarate crime in serie, si daca se mai comit si altele prin tintirea digitala a autovehiculelor, ar putea spune cu cinism ca la populatia lor de peste 300 de milioane „isi pot permite si alte pierderi”, ca „au de unde” (asta in ghilimele mi-a spus-o un prieten, dar cu umor).

Povestea cu interconectivitatea digitala s-a mai incercat, chiar cu visteriile digitale ale statelor, daca nu gresesc, in perioada presedintelui Bill Clinton, a fost apoi cea cu e-mail-urile lui Hillary Clinton, acum se incearca zgandarirea interconectarii apararilor cibernetice in NATO etc. Problema e ca o bresa de securitate intr-un sistem interconectat, provocata in cea mai mica tara sau la cea mai mare distanta, se propaga instantaneu in intregul sistem. SUA au obsesia asta a interconectarii globale, dar este una interesata politic, pentru ca ofera un „buton”, ca si cel nuclear, prin care se pot provoca crize majore. Interconectivitatea este prin urmare un risc care trebuie luat in seama.

http://www.contributors.ro/editorial/tesla-altruist-vs-tesla-egoist-%C8%99i-parabola-bunului-samaritean/


Pulsul Referendumului/ Ziua I: Primul semn bun: Votantii din mediul urban se misca mai repede

06/10/2018

#ReferendumFamilie/ BEC – prezenţă la urne: Până la ora 10,00, au votat 0,97% dintre alegători

Primele informatii ale BEC privind prezenta la urne in prima zi a Referendumului Familiei sunt si primele semne bune. Pana la ora 10:00, a zilei de Sambata, au votat 0,97% dintre alegatori, cu o distributie numerica a prezentei superioara in mediul urban. În mediul urban au votat 100.860 de persoane, iar în mediul rural – 77.081. Semnul bun, concret, de aceasta data, e in raport cu temerile dintotdeauna ca surprizele la vot pot veni din mediul urban, unde sansele de manipulare sunt mai mari.

De regula, prima zi de weekend a orasenilor este destinata pentru cumparaturi de aprovizionare. Acest fapt era confirmat si dis-de-dimineata, cand pietele si supermarketurile din marile orase erau pline de oameni. Cel mai probabil, unii, mai putini la numar, au votat in drum spre piata, iar altii mai numerosi o vor face dupa ce isi vor termina cumparaturile si se vor intoarce acasa. In Bucuresti, in care se afla circa 10% din populatia tarii, prezenta la vot a fost relativ mai dinamica si mai apropiata de media pe  tara, bucurestenii inregistrand o prezenta la urne de 0,85% dintre alegători. Anticipand, pe aceste prime baze, s-ar putea spune ca votul de la orase il va urma indeaproape pe cel de la sate.

Pe ce trend se va inscrie Referendumul Familiei la sate? Ritmul in lumea satelor este altul. Inclusiv la vot. Sambata, este pentru multi o zi de munca agricola, chiar daca cu un volum al muncii si o durata a zilei mai mici decat in zilele lucratoare. Votul masiv al satelor va fi Duminica, cu o repartizare mai semnificativa a prezentei inainte de a merge la biserica si dupa iesirea de la slujba. Procentul estimat de participare si de vot “DA” in mediul rural va fi cvasiglobal, de peste 90%, avand in vedere ponderea covarsitoare a crestinilor in comunitatile romanilor si minoritatilor din lumea satelor.