Citindu-l (printre randuri) pe Klaus Iohannis: Anormalitatea poate cotropi in voie corpul social?

09/10/2018

Presedintele Klaus Iohannis a ales sa reactioneze dupa doua zile de la esuarea referendumului, la un eveniment cu care acesta din urma nu a avut nicio legatura. Cu gandul probabil la al doilea mandat la Cotroceni, Iohannis si-a calculat interventia cu intarziere si ca de la adapostul unei metereze. El a evitat astfel o abordare punctuala si la cald, asa cum au facut toti, inclusiv agentiile internationale, si cum ar fi fost normal si de dorit.  

Ca si in perioada premergatoare protestelor violente din 10 august, cand erau semne care prevesteau ce urma sa se intample, Klaus Iohannis pare sa fi fost absent din cetate cand s-a hotarat si a avut loc referendumul pentru familie. Faptul ca a votat duminica seara, aproape de sfarsitul referendumului, ar putea insemna o asteptare calculata, pentru a specula rezultatul. Nu este exclus sa fi stiut dinainte despre directia in care va fi manipulat referendumul si despre esecul acestuia.

Presedintele Klaus Iohannis s-a referit amestecat, in marja unei actiuni prezidentiale, desfasurate marti, si la referendumul eșuat privind redefinirea familiei drept căsătoria dintre un bărbat și o femeie. Declaratia sa a fost un melanj  politicianist dintre doua contexte diametral opuse, unul apartinand actualitatii, de stat de drept, social si democrat, si altul unei istorii intunecate si de mult asumate. Orice comparatie sau punere a semnului egal intre prezentul politic modern, euroatlantic, si trecutul politic abuziv si stihinic din veacul anterior este defaimatoare si rastalmacitoare. Daca sensul, citit printre randuri, al declaratiei lui Iohannis este ca anormalitatea si boala sociala trebuie lasate sa cotropeasca corpul sanatos al natiunii, de teama reactiilor agentilor patogeni, trebuie spus ca acesta nu se incadreaza intr-un profil de agent sanogenetic al societatii. Asumarea prezentului trebuie facuta cu aceeasi determinare cu care a fost asumat trecutul.     

https://www.g4media.ro/iohannis-reactie-la-doua-zile-dupa-esuarea-referendumului-cand-pacea-sociala-este-in-pericol-este-nevoie-de-o-abordare-matura.html

Reclame

Post-Referendum: Boicotul si nevalidarea, esecuri ale democratiei. Criza clasei politice traditionale

09/10/2018

Am simtit de la inceput ca ceva nu este in regula cu referendumul pentru familie. Sub avalansa indiciilor, simtul pericolului mi s-a contractat, in asteptare. Presentimentul nu m-a inselat. Neintrunirea cvorumului de validare a referendumului a avut loc! Ea a fost efectul unei operatiuni anticrestine si antiromanesti, care a fost indelung si bine planificata politic, cu si prin colaboratiune.

Un referendum fara campanie politica si boicotat politic este un nonsens. A fost ca si cum organismul societal nu a avut cap. Totusi, capul politic al societatii romanesti a existat, dar el a fost afectat de un sindrom de personalitate dubla. El una a hotarat, in parlament – desfasurarea referendumului -, dar alta a facut pentru a pune in aplicare ce a legiferat – a boicotat referendumul si a interzis campania referendara.

Tinta acestei batai de joc politice au fost romanii, care formal au fost convocati la vot, dar care, paradoxal, pe fond au fost descurajati sa se prezinte la urne. Cu toate acestea, rezultatul referendumului este departe de a fi tragedizat. Dimpotriva, plebiscitarii au dat o lectie usturatoare clasei politice. De altfel, insasi prezenta cuantificata la referendum, de 21,10%, fara campanie si cu boicot (fara drepturi la aparare si promovare) arata slabiciunea celor 8,90% care au lipsit pana la pragul de validare. Reacția Bisericii a exprimat cel mai adecvat realitatea post-referendum: A fost un succes nedeplin. Atitudinea românilor trebuie respectată şi analizată.

Doua mari idei au prefatat si determinat absenteismul masiv, sub pragul de validare. Prima, ca cea mai mare parte a populatiei convocate la referendum a inteles caracterul total inutil al plebiscitului. In Romania crestina, casatoriile gay nu sunt permise constitutional si legislativ. Aceasta nepermisivitate a fost, este si va fi functionala, fara niciun impact al referendumului, indiferent de validare sau scor.

Unii, mai putin informati juridic sau mai tendentiosi politic, au inceput sa speculeze ca nevalidarea ar fi o “”unda verde” pentru casatoriile si familiile gay. Nimic mai fals, Constitutia, Codul Civil si Codul Familiei nu permit in mod explicit decat casatoriile si familiile traditionale. O a doua idée sau cauza de esec a constat in faptul ca populatia a respins posibilitatea ca partidele politice, de la guvernare si din opozitie, sa-si regleze conturile intre ele prin intermediul unui referendum politic, care oricum nu urma sa produca nicun fel de efecte juridice.

Esecul referendumului este de fapt esecul clasei politice “traditionale”, care a fost structurata dupa decembrie 1989. Cele doua mari partide traditionale, PSD si PNL, au iesit destul de botite din referendumul politic. Practic, ele au primit un avertisment preelectoral dur, care se va reflecta in scaderi semnificative in preferintele populatiei, la alegerile care vor urma. O noua clasa politica, sub forma unor noi partide, este deja formata si in ascensiune. Nu este nevoie decat de o proba electorala pentru a fi si confirmata.  

Unii influenceri, care de fapt sunt mereu aceiasi, pe platformele online si in platourile de televiziune, cat si unele ONG-uri, in mod evident cu consultanta si logistica sofisticate, poate si cu o finantare neindigena, au incercat sa acrediteze niste fantasmagorii politice, punand esecul referendumului in contul unor pretinse “alergii” la autoritate (cu adevarat alergici romanii sunt la prostie si lipsa de autoritate) sau “apoteoze” resentimentare (romanii spun ca numai prostul e resentimentar), doua dintre fortele care distrug orice coeziune si orice perspective, care, probabil, s-ar dori, ocult, reactivate. Adevarul mult mai simplu si mai autohton, deja afirmat in spatiul public de catre partide noi, este ca partidele vechi au incercat sa-si ascunda starea de criza, de partide consumate, prin confiscarea unor teme majore din societate.