Redefiniri nonconformiste: Etnicitatea și rezidența

10/10/2018

Ioda, cetatenia este o mânărie care a fost facuta la Revolutia Franceza, ca atentatorii si subversivii sa primeasca protectia statului francez si sa poata infiltra toate structurile de putere ale Frantei:

https://adriannastase.ro/2018/10/09/expozitia-pascin-la-fundatia-titulescu/

Raul facut atunci, care s-a extins ca o epidemie si la celelalte tari europene (si nu numai), nu mai poate fi reparat. Poate doar partial. Cetatenia nu se poate retrage. Cel putin, nu in actualul sistem de drept international. Insa si el este dinamic. Chiar daca mai lent, dar evolueaza.

Numai daca cetatenia ar fi inlocuita cu rezidenta, alaturi de etnie, ori cu calitatea compusa de cetatean-rezident. Atunci, rezidenta s-ar putea retrage oricarui nu este loial sau sfideaza politic, economic sau religios legile statului de domiciliu.

Cred ca multi am constatat, siderati, discrepanta dintre discursul formal inclusiv al unor cetateni romani de o alta etnie decat cea romana („noi, romanii”), de regula una si aceeasi, si fondul neromanesc sau chiar antiromanesc, uneori, al intereselor straine pe care nerezidentii respectivi, alteori chiar si rezidenti, le promoveaza, abuzand de forma fara fond denumita „cetatean roman”, dar goala de romanism sau care este de mult uitat.

Daca vrem si alte confirmari, sa ne aducem aminte de repetatele indemnuri adresate coetnicilor din diaspora de catre liderul politic al tarii de origine a acestora, din estul mijlociu: „Urcati-va in avion si veniti acasa!”.

Acel „acasa” arata ca liderul si coetnicii din diaspora nu dadeau doi bani pe cetatenia tarii unde isi aveau rezidenta si de unde isi obtineau cele necesare traiului (si inca indestulator, comparativ cu multi dintre indigeni). Ca obligatiile erau concepute doar fata de tara de origine, in timp ce in tara de rezidenta trebuiau sa aiba numai drepturi!

M-a surprins ca la astfel de remarci exclusiviste si intolerante nu au existat reactii pe masura. Cred ca astfel de anomalii ar fi in mare parte inlaturate daca pentru definirea statutului unei persoane din diaspora s-ar opera cu termenii de etnic si rezident.

PS/NB: Am urmarit, ieri seara, un mix de film documentar-artistic, facut, cred, de britanici (e comic sa vezi cum un Imperiu din prezent, inca supravietuitor, critica un Imperiu sucombat cu multe secole in urma, dar asta e o alta poveste), despre Imperiul Roman in timpul domniei lui Cezar August (Octavianus Augustus), cand a inceput invazia asupra Germaniei.

Razboiul de ocupatie si administrare a Germaniei a fost condus de generalul roman Publius Quinctilius Varus, caruia imparatul i l-a dat in subordine, ca prim ajutor, pe germanicul Arminius. Motivatia imparatului, ca Arminius, fost barbar din tribul germanic cherusci, ajuns general in armata romana, era un bun cunoscator al populatiei si teritoriului din care fusese smuls pentru inrolare, cand era inca un copil, s-a dovedit o greseala fatala.

Reintors in Germania (acesta era numele dat de romani teritoriilor de dincolo  de Rin, până la munții Ural), Arminius si-a amintit de ultimele cuvinte pe care i le-a spus tatal sau: “Sa nu uiti niciodata ca esti un cherusci!”. Mentinandu-si aparenta de cetatean roman, Arminius a pregatit in secret revolta cheruscilor. În anul 9 d.Hr., Arminius a schimbat tabara si, în cadrul bătăliei din Pădurea Teutoburg, triburile germanice conduse de el au înfrânt cele trei legiuni romane comandate de Varus.

O mare parte din Germania de astăzi, cea de la est de Rin și de la nord de Dunăre, a rămas, astfel, în afara Imperiului Roman. Morala istorisirii cred ca sustine ceea ce, intr-un brainstorming de redefiniri nonconformiste, sa-i zic asa, prin scoaterea la iveala de noi idei pe tema, ori cel putin prin prilejuirea de cat mai multe reflectii, chiar daca neimpartasite, am incercat sa schitez prin punerea fata in fata a doua categorii de concepte: cetatenia si nationalitata vs. etnicitatea si rezidenta.


Politici publice: Să devenim o Țară Sfântă!

10/10/2018

ZeV, impotriva diavolului se lupta cu credinta nestramutata in puterea invincibila a celor sfinte. In aceasta lupta, Papa a chemat in ajutor ingerii. Un slujitor al bisericii ortodoxe a declarat ca a venit timpul întoarcerii la metodele folosite de biserică în primele secole ale creștinismului – afurisirea, anathema si excomunicarea.

Parerea mea este ca trebuie sa devenim o Tara Sfanta, dupa modelul Tarii Ierusalimului. Am remarcat de mult ca doar Crestinismul s-a indepartat sau a fost indepartat de cele sfinte. Spre deosebire de Iudaism si Islamism, care nu ies din litera cartilor sfinte.

Imi amintesc ca fostul presedinte american George W. Bush (republican) a introdus, la Casa Alba, o ora de lectura saptamanala a Bibliei. Deci, un inceput de revenire a politicii, a partidelor si a statului la cele sfinte ale Crestinismului a fost deja facut in SUA.

PS/NB: Apropos de referendumul pentru familie, o istorie amara care te face pesimist, sa nu uitam ca esecurile trecute sunt „motoare” de mobilizare pentru victoriile viitoare.

https://www.g4media.ro/reactie-radicala-a-unui-preot-profesor-universitar-e-momentul-sa-reutilizam-afurisirea-anatema-si-excomunicarea.html

https://www.hotnews.ro/stiri-international-22746761-papa-francisc-spune-diavolul-este-vinovat-diviziunea-scandalurile-sexuale-din-interiorul-bisericii-cere-ajutorul-ingerilor.htm