Efectele scenariilor Khashoggi si Skripal: Dizidentul american Edward Snowden se simte amenintat, in Rusia, de “platforma mobila” si “noviciok” ale CIA

21/10/2018

Edward Snowden spune că nu se simte în siguranţă în Rusia (presă)

De la Central Intelligence Agency (CIA) citire, ar fi o “arta” criminala sa faci ca o crima politica sa para un “accident” sau sa fie pusa sub “steag strain”. Prima varianta a acestui truc a fost folosita in comiterea multor asasinate comandate de Casa Alba in strainatate, care au fost executate de CIA. A doua varianta a fost utilizata pe scara larga si organizata in razboaiele “preventive” sau “antiteroriste” ale SUA in Orientul Mijlociu, desfasurate in teren de Pentagon si CIA, dar decontate “Islamic”.

Un exemplu edificator in acest sens il reprezinta asasinarea, la Moscova, in 2015, a lui Boris Nemţov, liderul opoziţiei ruse si critic al presedintelui Vladimir Putin. Ea a venit dupa marea defectare de la cursul detensiv post razboi rece a fostului presedinte afroamerican Barack Obama, in 2014. Crima s-a incercat speculativ sa fie imputata liderului de la Kremlin, mizand pe provocarea de tulburari sociale, o practica uzuala a CIA, patentata in “primaverile arabe” si in “revolutiile colorate”.

In treacat spus, aspectul critic este firesc intr-o democratie, pentru ca rolul opozitiei este de a critica. Ca, uneori, critica este nefondata, stimulata din exterior si fara solutii, este o alta problema. Dar, cazul Nemtov a atras atentia ca, in antirusismul cu orice pret, distinctia intre guvernanti si dizidenti nu are nicio importanta. Dizidentii sau sefii opozitiei sustinuti de SUA pot sa fie sacrificati fara scrupule de catre americani, in orice plan pentru avantaje unilaterale, doar pentru ca ei sunt rusi.

Lucrurile se petrec dupa acelasi scenariu in orice parte a lumii. Dizidentii straini sau sefii opozitiilor care se dau pe mana americanilor nu stiu inca ce risca. Nici cu dizidentii americani lucrurile nu stau mai bine. Dupa cazul Skripal, operat de britanici, si cazul Khashoggi, despre care se banuieste ca americanii l-au impins, cu garantii false, in capcana consulatului saudit din Turcia, pentru a provoca o problema turca, saudita sau saudito-turca, altfel nu exista nicio explicatie credibila pentru ca un spion sa se dea pe mana celor pe care i-a tradat, vin, la pachet, si temerile dizidentului american Edward Snowden, refugiat in Rusia in 2013.

Cel mai probabil, declaratia lui Snowden ca nu se simte in siguranta in Rusia, facuta în cadrul unei videoconferinţe Rusia-Austria, organizată joi de Universitatea de management din Innsbruck (sud-vestul Austriei), vine in contextul soartei dizidentilor rus Skripal si saudit Khashoggi, care au fost victime ale operatiunilor “Steag Fals”, efectuate de catre servicii secrete care au probat istoric (lista este lunga, cu cazuri in toata lumea, inclusiv pe teritoriul european) ca opereaza cu o astfel de diversiune, ca politica de stat. Snowden, fost agent al Agenţiei Naţionale pentru Securitate (NSA) a SUA, este vanat de serviciile secrete americane pentru denuntarea publica internationala a programelor NSA de supraveghere a comunicatiilor. “În privinţa viitorului meu în Rusia, nu pot spune că sunt în siguranţă. Dar oare contează? Dacă aş fi dorit să trăiesc în siguranţă, aş fi stat astăzi în Hawaii, aş fi câştigat o mulţime de bani şi v-aş fi spionat pe toţi fără deosebire”, a afirmat Snowden, la evenimentul mentionat. Fara indoiala, temerile lui Snowden au o motivatie care vine din interiorul serviciilor secrete americane, in privinta metodelor acestora, care ii sunt cunoscute. Oricand, CIA il poate tinti cu alte tipuri de “mese mobile” sau “noviciok”-uri care sa para “accident” sau sa foloseasca un “steag fals”. Apropos, mai stie cineva, ceva, despre „steagul fals” folosit in crimele in masa de la Colectiv?