Tu ce faci impotriva unipolarizarii? Dar pentru democratizarea internationala prin multipolarizare?

Domnule Bizonu’, oricine s-ar inscrie intr-un razboi al falsurilor si provocarilor pe tema in discutie ar fi intr-o minoritate planetara. Nimanui nu-i surade ca plecand de la jocul periculos de-a atacurile-spion cu drone sa se ajunga la un holocaust nuclear. Andropauzatului care face pe desteptul cu astfel de glume macabre ar trebui ca toti sa-i aratam cartonasul rosu. Va veni o zi cand fiecare va fi intrebat, cel putin de propria constiinta: tu ce ai facut pentru a descuraja, opri, anihila oroarea si ascensiunea ei spre unipolarism? Dar sunt convins ca America insasi il va scoate din joc, pentru ca in primul rand pe ea o pune in pericol.

Apoi, a pune astfel de critici intemeiate intr-o schema artificiala de polarizare potrivit careia cine ar critica periculoasa politica externa si militara a SUA ar fi automat anti-american si automat pro-rus, este o tactica de manipulare de mult „fumata”, pe care lumea inteligenta si culta nu mai da doi bani. Promotorii unei astfel de tactici depasite vor sa nu respecte nicio regula si sa nu fie criticati. Nu exista antiamericanism, poporul american este iubit si stimat de toata lumea, ci exista critici la adresa unor oficiali individuali sau a paturii politice suprapuse, care isi deconteaza huzurul si deciziile excesive si arogante pe seama americanilor si a oamenilor din toata lumea. Antiamericanismul a luat sfarsit o data cu sfarsitul razboiului rece si extinderea NATO, in care suntem aliati. A critica este altceva, normal si democratic. La fel ca si antisemitismul, care a incetat o data cu lagarele si camerele de gazare. Insa in democratie, critica este necesara, precum condimentele in bucate, carora le dau gust si savoare. Idem rasismul, care a apus o data cu sclavia si generalizarea drepturilor civile.  Criticile sunt la fel de firesti ca si laudele, asa cum pereche sunt acrul si dulcele.

PS: Preotul Gheorghi Gapon nu a fost un agent provocator al Ohranei tariste. A fost un „preot-muncitor” sau „preot-socialist”, controlat de agentii straini care impanzeau Rusia precomunizata (unii spun ca ar fi fost contaminat de tezele activistilor evrei privind „haosul purificator”), un „jucator” agitator cu rol determinant in prima revolutie rusa (1905), prin manipularea evenimentelor care au dus la „Duminica insangerata”, o capcana in care au cazut tarul (care nici macar nu era in capitala!) si trupele tariste, si o repetitie generala pentru a doua revolutie rusa (1917), in care rolul principal ii era rezervat lui Lev Bronstein Trotki.