Viitorul apropiat si simultanele electorale

03/12/2018

Asa cum arata PSD, acum, cu randurile de parlamentari serios subtiate si cu intentii interne de vot parlamentar inca necunoscute, dilema despre sansele motiunii de cenzura, din 10 decembrie, pare sa se transforme intr-o certitudine. Mai mult ca niciodata, este foarte probabil ca motiunea sa treaca si Guvernul PSD-ALDE sa pice. Dar, o data rezolvata, aceasta chestiune secventiala nu va fi o solutie durabila, ci o sursa de noi probleme.

Marea intrebare este cine va fi urmatorul premier? PSD pare sa-si fi consumat rezervorul de lideri de prima linie, iar PNL, partidul conducator al Opozitiei, sta si mai prost. Alte doua framantari au in vedere (1) posibilitatea ca majoritatea care va demite Guvernul sa fie circumstantiala, sa nu mai functioneze dupa motiunea de cenzura si (2) care va fi perceptia Electoratului despre un Guvern, fara PSD, care mai mult decat probabil nu va avea o baza sociala si electorala clar definita si probata?

Oricate argumente s-ar aduce pentru schimbarea Guvernului Dancila, o succesiune care nu s-ar intemeia pe rezultatul scrutinului din 2016, ci doar pe traseism de la un partid la altul sau de la un grup parlamentar la altul, nu va avea si o legitimitate electorala. Ce este si mai confuz este ca nimeni nu stie sau nu ia in calcul ce gandeste populatia despre razboiul politic fratricid, de care sondajele, chiar daca volatile, arata ca s-a cam saturat? Nu vreau sa fiu un locutor idealist despre dreptate si adevar. Intre acestea nu exista uneori nicio legatura. Dar, alteori, deasupra lor apare o alta urgenta ierarhica, care tine de supravietuire si/sau de inaintare. Reimprospatarea capitalului de flexibilitate, creativitate, credibilitate, care sa te opreasca din cadere sau sa te scoata din zonele critice ale incremenirii, este vitala in orice proiect de constructie.  

Exista un risc imens ca o criza de Guvern sa instaleze un blocaj total in institutiile statului. Daca majoritatea pe motiune va fi una doar pe acest act, riscul de blocaj institutional se va transforma din potentialitate in realitate. Pe de alta parte, Agenda Opozitiei, cu cele doua obiective majore, demiterea Guvernului si alegerile anticipate, va fi cum necum indeplinita, cu ajutorul presedintelui Klaus Iohannis.

Din aceasta perspectiva, in 2019 ar fi trei categorii de alegeri: europarlamentare si prezidentiale, la termen, si, eventual, parlamentare anticipate. Aceste trei chemari la urne vor ridica doua mari probleme, de costuri si de prezenta. S-a spus,  nu fara temei, ca alegerile europene de anul viitor se anunţă drept cele mai importante din istoria UE. Dar, de regula, interesul pentru europarlamentare a fost cel mai mic, in randurile electoratelor nationale. Acest handicap, de interes si prezenta scazute, ar putea fi surmontat, in Romania, prin “simultane electorale”. Alegerile europarlamentare se vor desfasura intre 23 si 26 mai 2019. Un al doilea consens parlamentar, dupa cel de la motiune, daca va avea loc, ar fi ca alegerile prezidentiale la termen, din toamna-iarna anului viitor, sa aibe loc simultan cu europarlamentarele si, eventual, cu parlamentarele anticipate. Toate statisticile si simularile converg catre ideea ca astfel de simultane electorale vor aduce plusuri semnificative de prezenta la urne. Practic, cele trei categorii de interese specifice, pe cele trei tipuri de alegeri, ii vor urni din case pe alegatori spre sectiile de votare. Desigur, toate la timpul lor, inca nu avem un rezultat pe motiune, dar e bine ca gandul sa mearga cu mult inaintea faptei.   


%d blogeri au apreciat: