“Vestele galbene” din Franta, violente si distrugeri ca de razboi: Urgenta masurilor privind restabilirea si prezervarea ordinii de drept si recuperarea pagubelor provocate proprietatii publice si private

04/12/2018

„Vestele galbene”, proteste violente in Paris si in alte orase din Franta: 139 persoane judecate si 111 prelungire arest preventiv

Pentru a treia saptamana consecutiv, protestele violente din Franta ale “Vestelor galbene”, care provoaca distrugeri si blocaje ca in timp de razboi, au continuat în aproape întreaga Franță, luni, zi în care li s-a adugat si o mișcare de frondă în licee. Motivarea de catre instigatori a protestelor radicalizate este ca acestea ar fi impotriva politicii sociale și fiscale a guvernului.

Se pare insa ca, in realitate, actiunile paramilitare ale “Vestelor galbene” tintesc provocarea de subversiuni antistatale si antiguvernamentale, de haos si de distrugeri. Primarul Parisului, Anne Hidalgo, apreciază “între 3 şi 4 milioane de euro” valoarea daunelor cauzate de violenţele manifestaţiei “Vestelor galbene”, sâmbătă, la Paris. Terorism economic? Estimarea pagubelor este parţială. Ea nu se referă la magazine si la Arcul de Triumf. Gravele vandalizari ale acestuia din urma, un monument national, simbol al eroismului si demnitatii francezilor, sunt revelatorii pentru subversiunea antifranceza.

Presedintele Frantei, Emmanuel Macron, a fost nevoit sa-si anuleze vizita in Serbia, care urma sa o faca miercuri si joi. Franta ar putea declara stare de urgenta, atat timp cat va fi nevoie, pentru restabilirea si prezervarea ordinii de drept. Justitia va trebui sa-si faca datoria. Dintre pedepsele penale nu ar trebui sa lipseasca recuperarea pagubelor provocate proprietatii publice si private de vandalizatori. Recuperarile ar putea sa fie financiare, fizice sau prin munca. Detentia prin/pentru munca va fi necesara in cazurile in care celelalte masuri recuperatorii nu vor fi acoperitoare pentru pagubele provocate. Cine distruge trebuie sa stie ca plateste.

Denumirea de “Vestele galbene” este una de recunoastere interna a protestatarilor si de atragere a atentiei externe. Ar putea sa aiba si un rol de „hipnotizare”, prin care liderii si agentii distrugerii sa nu poarte „veste galbene” si sa ramana astfel neobservati. Dar acest gen de miscare „tunata” nu este specifica Frantei, ci instigatorilor si finantatorilor internationali, care se ascund in umbra. Violentele paramilitare ale “Vestelor galbene” se aseamana foarte mult cu “Revolutia Umbrelelor” din Hong Kong, din 2014. Insula Hong Kong, asupra careia in 1842 Marea Britanie a obtinut de la imparatul Chinei controlul pentru a construi un port pentru navele lor de comert, iar in 1898 o concesionare pe 99 de ani a insulei, a fost retrocedata Beijingului in 1997, de cand au inceput si violentele de tulburare a posesiei chineze. Unele analize, probabil mai apropiate de intimitatea fenomenului, care pare sa aiba si o dimensiune financiara, vorbesc despre „Vestele galbene” ca despre un semnal de lupta impotriva imperiului sionist financiar al lui Rothschild, cel care l-a „uns” in functie pe actualul presedinte al Frantei.

Foarte probabil ca “Vestele galbene” au niste capi instigatori si mobilizatori, care utilizeaza activ in acest sens retelele de socializare de pe Facebook si Twitter, cum au facut-o sambata. Nu lipsesc nici  diversiunile, care au ca scop culpabilizarea fortelor de ordine. Virale au fost imagini in care un jefuitor al unui magazin a fost impiedicat, descurajat si retinut prin violenta legitima de catre politisti, dar comentariile asociate erau ca si cum ar fi fost vorba despre o nevinovata maica calugarita. O bătrâna de 80 de ani, care se afla la fereastra, a murit în timpul protestelor din Marsilia, după ce a fost lovită de un tub de gaze lacrimogene, tras nu se stie de unde. Acest tip de diversiune are un lung istoric de utilizare. Interesant este ca atentia analistilor episoadelor de extrema violenta din Hong Kong a fost retinuta de faptul ca agentul destabilizarii a fost Joshua Wong, un nume nespecific chinez (Iosua, ebraică), care a fost arestat si expulzat in timp ce se  afla intr-o alta misiune de destabilizare, in Thailanda. Intamplatoare sau nu, orice nespecificitate sau asemanare se speculeaza si se conexeaza. Asa se poate ajunge la cauze si autori, dar si la prevenire sau starpire. In fine, violenţele de sambata din Paris au fost “de o gravitate fără precedent”, potrivit şefului poliţiei, Michel Delpuech. Ele au condus la arestarea a 412 persoane. Ceea ce se intampla in Franta ne priveste pe toti europenii si nu numai. Daca ne mintim, vom ingrasa pericolul. 


%d blogeri au apreciat: