Electoralism de coalitie? Interdictia de consultari si alegeri simultane incalca drepturile la libera exprimare, la oportunitate politica, la intelegere intre partide si la prerogativa prezidentiala

Opozitia poate avea de multe ori amendamente sau cereri excesive, neintemeiate juridic sau constitutional. Ele se pot  naste din  morbide complexe de inferioritate sau de negationism (opozitionism); uneori, si din lipsa de scrupule privind accederea la putere.

Dar si puterea poate lua decizii abuzive, care sa fie abil impachetate intr-un ambalaj al falsului uz (v. abusus non tollit usum). Pentru denuntare si contracarare, fiecare din cele doua parti are nevoie de profesionisti ai analizei si argumentatiei ireprosabile.

Cazul articolului nou introdus in legea privind desfăşurarea alegerilor europarlamentare, din 23-26 mai, este un exemplu de politicianism al coalitiei care intra in contradictie, discreta in unele privinte, flagranta in altele, cu spiritul si litera unor stipulari constitutionale.

Articolul in cauza prevede interdictia de a organiza in acelasi timp cu alegerile europarlamentare alte tipuri de alegeri şi nici referendumuri la nivel naţional sau local. Este o hotarare netemeinica a majoritatii parlamentare, care încalcă mai multe prevederi din Constituţie.

Prin unele aspecte, libertatea electorala tine de dreptul la libera exprimare (1). Pe de alta parte, chiar daca pot fi foarte rare, unele oportunitati sau situatii politice neprevazute, care solicita valorificarea sau adaptarea imperativa, nu pot fi interzise prin lege (2).

Unele crize si solutii politice, cum ar fi dizolvarea parlamentului, in conditiile constitutionale prevazute, convocarea de alegeri anticipate sau imposibilitatea politica, juridica sau fizica a  continuarii exercitarii mandatului de catre seful statului nu pot fi interzise prin lege in posibile contexte de coincidenta.

Mai mult, nu este normal sa interzici prin lege posibile intelegeri intre partide, inclusiv in privinta simultaneitatii unui referendum cu un tip de alegeri sau coincidenta mai multor tipuri de alegeri (3).

In sfarsit, in aceasta enumerare, nu si in alte abordari, prerogativa prezidentiala constitutionala privind convocarea de referendumuri nu poate fi ingradita prin nicio lege (4). Nu exclud erezia de a fi acuzat ca „antipartinic”. De aceea, reiterez o opinie, ca sunt situatii politice in care toate partidele trebuie sa priveasca cea mai inalta magistratura ca o institutie perena, nu ca o persoana trecatoare.

Despre legea in cauza, transmisă de Parlament pentru promulgare pe 29 decembrie 2018, presedintele Klaus Iohannis a trimis, joi, Curţii Constituţionale a României (CCR) o sesizare de neconstituţionalitate.

Liderul USR, Dan Barna, a reactionat la scurt timp, declarand că nu există niciun temei pentru care un referendum să nu se poată organiza odată cu alegerile, si a acuzat PSD ca incearca sa blocheze utilizarea de catre seful statului a unei prerogative constitutionale.

Barna a subliniat că preşedintele Klaus Iohannis a contestat „pe bună dreptate” la Curtea Constituţională articolul care prevede că în ziua alegerilor europarlamentare nu se pot organiza alte tipuri de alegeri şi nici referendumuri.

PS/NB: CCR a anuntat ca va judeca pe 6 martie sesizarea lui Iohannis referitoare la neconstitutionalitatea legii privind alegerile europarlamentare. Ar fi timp, deci, pentru orice simultane in ziua scrutinului pentru Bruxelles. Inclusiv pentru prezidentiale anticipate, declansate de Iohannis, prin demisie si participarea la scrutinul pentru Cotroceni, o posibila tactica iohannista pentru a valorifica „maximul de uzura” pe care il atribuie coalitiei PSD-ALDE.