Exterminarea culturala a briteuropenilor: Tribalisti intunecati, invadatori ai polului de comanda din Marea Britanie, introduc lectii de sodomie in scoala. Sodomizarea cu mijloace educationale institutionale, o repetitie a dramei extinctiei amerindienilor

Scoala in Marea Britanie/ Foto: Wikimedia Commons – Lewis Clarke

Unele pete intunecate  de pe harta culturala a civilizatiei incep sa se innegreasca tot mai mult. Cine ar fi crezut ca briteuropenii sunt planificati sa impartaseasca soarta amerindienilor?! De aceasta data, nu cu mijloace fizice brutale, ci moderne, mai “soft”, cum se spune in spatiul anglo-saxon, care insa vor avea aceleasi efecte letale, care incep cu amortirea si amnezia culturale si se termina cu extinctia culturala, identitara.

Oare ce altceva decat extinctia identitara inseamna moartea culturala a unui popor? Identitatea se pastreaza si se perpetueaza prin cultura, obiceiuri, traditii, religie, aceasta din urma avand cea mai mare pondere si cel mai modelator rol in orice cultura. Oare nu sclavi, nestiutori, sunt cei carora li s-a ucis identitatea culturala?

Oare nu sclavi au fost europenii britanici care si-au varsat sangele in cele doua razboaie mondiale? Oare nu sclavi au fost pilotii britanici din RAF, care au murit  pentru supravietuirea unei puteri oculte, non-britanice si non-europene, cuibarite in structurile de putere ale Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord?

Oare cultura poporului britanic nu a inceput sa fie imbolnavita si ucisa lent cu mult timp inainte, cand fabrica de dumnezei si sfinti a tribului invaziv – despre care s-a spus, observandu-i-se comportamentul primitiv ca i-ar fi stat mai bine in Nigeria sau Madagascar -, i-a impus un grasan plin de pofte lumesti, Luther, ca “Iisus”? Oare nu incontestabile si scandaloase sunt, acum, asalturile rasiste pana si asupra Coroanei UK, debritanizarea si dezeuropenizarea Familiei Regale prin schimbarea compozitiei si naturii sale rasiale? (mezalianta dintre printul Harry si afroamericana Rachel Meghan Markle).

Uncle Sam/ Sursa: Wikipedia

Oare nu este de o evidenta ca intre zi si noapte ca britanicii sunt folositi unii impotriva altora, prin interpusii non-britanici din guverne si institutii? Oare cei care se lasa folositi, ori sunt inconstienti de acest fapt, nu sunt ca tulpina pe care se urca daunatorii spre fructele coroanei, uscand in cele din urma intregul copac?

Nu cumva cu o astfel de uscaciune este amenintat poporul britanic? Nu este destul de vizibil procesul tendentios de debritanizare si dezeuropenizare la care acesta este supus, prin migratia geopolitica si Brexitul geopolitic? Proiectul de sodomizare prin obligativitatea (cine te poate obliga impotriva fiintei si naturii?) unor cursuri de “educaţie sexuală” în şcolile din Marea Britanie, incluzand LGBT, relaţiile homosexuale şi identitatea transgender, este bomboana pe coliva extinctiei culturale.

A aparut totusi un inceput de speranta si de salvare. Proiectul sodomiei prin scoala a stârnit un vartej de nemulţumire în rândurile părinţilor cu convingeri religioase şi ale reprezentanţilor şcolilor cu profil religios, care doresc ca aceste unităţi de învăţâmânt să fie exceptate de la noile norme ale regulamentului şcolar.

Homosexualizarea prin cursuri scolare pentru elevii de peste 12 ani va începe din septembrie 2020, potrivit noului regulament publicat luni. Copiii britanici vor putea să înveţe despre relaţiile dintre parteneri de acelaşi sex înainte de a împlini 12 ani şi vor afla că „stereotipurile” bazate pe gen şi sexualitate pot fi „vătămătoare”. E limpede si de luat atitudine politica si civica, ca cei care sustin ca natura si normalitatea sunt seterotipuri sunt ei insisi vatamati, si inca grav, la cap.

Cine sunt persoanele care isi indreapta indexul ca de “Oncle Sam” catre poporul britanic, pentru a-i impune homosexualitatea? Ele sunt niste unitati individuale, infinitezimale in raport cu unitatea globala a poporului britanic. Aceasta evidenta indreptateste la respingerea sodomiei organizate educational, ea da sanse invincibile de reusita. Trebuie numai incercat, inclusiv prin apararea identitatii culturale in strada. Impostorii trebuie dati jos, sistemul resetat, tribalii de provenienta exportati.

Un adept al homosexualizarii scolare este Damian Hinds, Secretar pentru Educaţie. El a declarat ca educaţia sexuală “trebuie să se bazeze pe o înţelegere fermă şi o preţuire a relaţiilor pozitive, pe respectarea celor din jur, încă de la vârsta şcolii primare”. Ce vorbesti dom’le maimutoi homosexual, cat respect ai pentru britanici, care sunt un popor european si crestin? Asa-i ca nu mai mult ca pentru o colonie?  

O alta persoana cu aere coloniale antibritanice, de parca ar fi slujbasa unei administratii coloniale, colonia fiind Marea Britanie, este Amanda Spielman, directoarea Ofsted, un departament al Guvernului, care inspectează şcolile din Marea Britanie.

Ea a stupefiat si indignat prin declaratia că toţi copiii ar trebui să înveţe că relaţiile între parteneri de acelaşi sex sunt “normale”. “Normale” in ce trib sau pe ce planeta? Aceasta profeta a homosexualizarii apartine vreunui trib cu creierele spalate si indoctrinate cu doctrina apartenentei la o rasa extraterestra, menita sa-i cucereasca pe pamanteni, cum le impuie mintile o ideologie rabinica?

Concluzia de netagaduit e ca religia si cultura traditionale, originare si originale ale poporului britanic sunt subminate de o secta politica restransa, fara suport istoric si popular. In apararea ei, i se va raspunde probabil cu subminare si revolta. Vartejului social i se vor alatura, mai devreme sau mai tarziu, elemente din suprastructura oficiala de putere, lucide si constiente de autenticitatea originii si culturii poporului european britanic, si de clivajul de neimpacat dintre varful politic si masa populara. O zicala care da fiori reci oricarui colonizator este mereu actuala: „Nu de revolta de eliberare imi este frica, ci de pretorianul care devine erou al eliberarii.”

https://www.hotnews.ro/stiri-international-22998855-marea-britanie-cursurile-obligatorii-educatie-sexuala-informare-lgbt-starnesc-nemultumire-randul-comunitatilor-religioase.htm

Pericolele ascunse ale democratiei de tip occidental: Viciile partitiei sistemului politic in putere si opozitie

Venezuela: SUA cer o nouă reuniune a Consiliului de Securitate al ONU

La ce bun o tara este democrata daca opozitia este nedemocrata? O opozitie care nu accepta majoritatea nu este democrata. In jocul nedemocratic al opozitiei, nerecunoasterea unui scrutin sau a unei legi este doar un pretext de subminare. Aceasta lipsa de fair play intervine ori de cate ori opozitia este controlata din exteriorul tarii.

Asa cum fara nicio indoiala s-a probat, Ocidentul a impus o regula perversa de democratie: divizarea sistemului politic in putere si opozitie. Scopul partitionarii e ca prin controlul asupra uneia din cele doua parti, Occidentul sa-si ia un tain, care poate ajunge pana la partea leului, din bogatiile oricarei tari “democrate”. Sau sa o transforme in colonie.

In SUA, de pilda, republicanii nu au castigat votul popular in alegerile prezidentiale din 2016, ci doar pe al membrilor colegiului electoral, candidatul lor fiind cel care a ocupat Biroul Oval de la Casa Alba. Democratii i-au acuzat ca au “castigat” prin “ingerinta” electorala a rusilor, dar nu au organizat rasturnarea presedintelui.   

De ce?, ne putem intreba. Pentru ca niciuna din cele doua parti ale sistemului bipartidist american nu este controlata de rivalii externi ai SUA. In caz contrar, SUA ar fi supuse regulii tainului (uiumului) catre tertul controlor. Dar, din cate observam in mod curent, unilateralismul SUA este cel care isi ia partea de la toti ceilalti.

Un alt raspuns il primim dinspre Venezuela. Dupa regulile democratiei occidentale, Venezuela este o tara democrata, avand un sistem politic multipartid. Venezuela nu este mai putin democrata decat SUA. Diferenta e ca opozitia din Venezuela e controlata de SUA, consecinta pentru care opozitia venezueleana nu e democrata.

Integrata in sistemul de putere al SUA, opozitia din Venezuela pune in pericol democratia, inteleasa ca putere a poporului asupra bogatiilor tarii, cat si suveranitatea Venezuelei, prin apelul la interventie armata pe care opozitia il adreseaza SUA. O democratie cu opozitie nedemocrata nu slujeste poporul, e un risc pentru tara.

SUA au cerut ca o nouă reuniune a Consiliului de Securitate al ONU privind Venezuela să aibă loc marţi, probabil pentru a forta o rezolutie de interventie militara sau de razboi economic, ambele la fel de criminale.

Poate nu ar fi lipsita de importanta evocarea la ONU a doua solutii, catre care implicit imping SUA, prin care Venezuela sa isi poate apara democratia si suveranitatea: modificarea sistemului politic multipartidist si trecerea la monopartidism, ori suspendarea lui si adoptarea unui regim de dictatura militara, pentru un orizont de timp variabil.

Cel putin, actuala critica occidentala privind „reinstalarea democratiei” in Venezuela, care este o critica ipocrita si superflua, ar avea un alt obiect si o alta abordare.

https://www.agerpres.ro/politica-externa/2019/02/25/venezuela-sua-cer-o-noua-reuniune-a-consiliului-de-securitate-al-onu–264513

Impostura si ingerinta in Venezuela: Organizatia Statelor Americane si Grupul de la Lima, anexe ale sistemului de putere al SUA? Washingtonul atenteaza la aranjamentele de securitate interamericane

Guaido la Bogota: Proiect de destabilizare a Venezuelei/ Foto: Preluare dupa Agerpres

“Presedintele” autodesemnat al Venezuelei, Juan Guaido, agent deconspirat al CIA, care vrea sa imobilizeze Venezuela si sa-i ofere bogatiile pe tava SUA, a ajuns duminică seara la Bogota. El urmeaza sa pledeze pentru intensificarea presiunilor privind rasturnarea presedintelui legitim al Venezuelei, Nicolas Maduro, după blocarea intrarii in tara a ajutorului pretins umanitar al SUA, denuntat ca aduce arme si agenti clandestini pentru lovitura de stat si razboi civil.

Guaido va participa în capitala Columbiei la reuniunea unui grup restrans din Organizatia Statelor Americane (OSA), format din 14 state, majoritar ostil lui Maduro, cunoscut ca Grupul de la Lima (GL). La reuniunea GL va participa, coordonator, vicepreşedintele SUA Mike Pence. Scopul e ca “toate ţările din emisferă” să-i acorde lui Guaido ”cel mai puternic sprijin al lor, necesar tranziţiei în Venezuela”, potrivit declaratiei preşedintelui tarii gazda, Ivan Duque.

Deputatul venezuelean opozant Julio Borges, reprezentant al lui Juan Guaido, care a trecut vineri frontiera în Columbia, în pofida unei interdicţii de ieşire din Venezuela, a fost insa transant, fara figuri de stil diplomatice. El a declarat ca, la reuniunea GL, Guaido “va solicita o întărire a presiunilor diplomatice şi folosirea forţei împotriva lui Maduro”. Amenintarea cu folosirea fortei a fost evocata repetat de Trump si Pompeo. SUA au pregatite forte de interventie.

Privite in conexiune, multe evenimente istorice conduc la concluzia ca OSA si GL fac parte din sistemul de putere al SUA. Sau cu aceste intentii au fost create, pentru influenta extinsa si ingerinta ale SUA in America de Sud. Ce cauta sediul OSA la Wahington? Ce cauta Pence la GL? Nu pentru a influenta evenimentele din America de Sud in directia favorabila intereselor unilaterale ale “Statelor Unite ale Americii”?

Istoricii au evidentiat deja ca folosirea denumirii de “America” pentru doua continente, America de Sud si America de Nord, nu este justificata decat din punct de vedere geopolitic. Doar America de Sud isi merita numele, preluat de la Amerigo Vespucci, care a descoperit acest continent in 1499, fiind primul european care a pus piciorul in Brazilia, apoi pe costele Uruguaiului si Argentinei. America de Nord a fost descoperita in 1492 de catre Cristofor Columb, mai riguros spus prin debarcarea in relativa apropiere, in insulele din Antile (Caraibe), din vecinatatea Americii Centrale, aceasta din urma fiind ea insasi considerata de catre unii un continent (al treilea!) sau porțiunea sudică a continentului nord-american.

Cert este ca cel care a debarcat prima data in America de Nord a fost scandinavul Leif Ericson, in anul 1000, deci cu 492 de ani înaintea lui Columb. America de Nord si-ar merita cu adevarat unul din numele celor doi exploratori. Nu ar fi o impostura ca SUA sa poarte numele de Statele Unite ale Eriksoniei sau Statele Unite ale Columbiei, iar cetatenii sa se numeasca eriksoni sau columbieni. In niciun caz, “americani”. Historia dixit. Dar se pare ca aceasta inautenticitate de nume este productiva in manipulare si geopolitica. Oricum, este alandala ca trei continente sa se numeasca America.

Dincolo de aceste controverse istorice, de care e bine sa avem o idee, cel putin culturala, Pence si Guaido se afla pe cale ca la Bogota sa savarseasca un act incredibil de manipulare a OSA si a Americii de Sud, de tarare intr-o actiune anti-drept international, servitoare a intereselor unilaterale ale SUA. Sustinand folosirea fortei impotriva Venezuelei, pregatirea si efectuarea unei interventii militare impotriva acestei tari, instigatorii incalca grav actul fondator al OSA. In Carta OSA, adoptata la Bogota in 1948, se stipuleaza cu claritate ca obiectivele acestui organism multilateral sunt “securitatea continentală și soluționarea pașnică a conflictelor dintre statele membre.” De asemenea, se incalca actul fondator al GL (Declaratia din 2017), care s-a constituit pentru “o ieșire pașnică a crizei din Venezuela”.

https://www.agerpres.ro/politica-externa/2019/02/25/venezuela-juan-guaido-la-bogota-pentru-a-intensifica-presiunea-internationala-asupra-lui-nicolas-maduro–263867

https://ro.wikipedia.org/wiki/OSA

https://en.wikipedia.org/wiki/Lima_Group

Reactii la ideologia rasista a sclaviei globale (a unilateralismului): Filosoful francez evreu Alain Finkielkraut, tinta abuziva a “Vestelor Galbene”

Alain Finkielkraut/ Foto: Hotnews

Oricat ar fi de nerecomandabila si/sau demonizata, ura este un sentiment omenesc. Sclavii nu i-au putut iubi pe stapani. Ne-a spus-o si un dramaturg roman, fost sclav eliberat: “Homo sum, humani nihil a me alienum puto” / “Sunt om, nimic din ceea ce e omenesc nu mi-e strain” (Terențiu, „Heauton timorumenos”, act. I, scena 1, 25).

Probabil unii naivi ar fi tentati sa spuna: “Azi, nu mai sunt sclavi, deci nu ar trebui sa mai existe ura.” Nimic mai fals. Doar sclavia clasica a disparut. Nu si ideologia rasista a sclaviei. Dimpotriva, ea a escaladat si s-a modernizat. Tinta ei este acum globala. Ideologia rasei “alese” tinteste sclavia Lumii. Unilateralismul global, suprematismul pretins si fortat suprapus al unor „alesi ” de nimeni alesi, prin situarea deasupra Legii si Lumii, e sclavia moderna.

Ce ar trebui sa faca Lumea? Sa-i iubeasca pe Stapanii care vor sa o transforme in Sclava?! Sa taca si sa se supuna?! Sa accepte sa i se jefuiasca bogatiile? Sa nu reactioneze cand i se smulg cu forta teritoriile? Sa nu se solidarizeze, cel putin prin ura impotriva unilateralistilor, cand acestia distrug in serie popoare, natiuni, state? Nu sunt de ajuns dovezile dramatice ale ciopartirilor teritoriale din Palestina si din Orientul Mijlociu? Nu e regiunea o Harta sau un Muzeu al Crimelor Geopolitice?      

Versul latin al lui Terențiu, devenit expresie a sentimentului de solidaritate umana impotriva Raului, care calca in picioare libertatea si demnitatea tuturor, cerandu-le distopic respect si iubire absolute, este un raspuns. El este la fel de valabil ca si in urma cu peste doua mii de ani, din vremurile de sclavie in care a trait autorul. Doar masinile nu au ura. Desi, mai nou, unii roboti sunt programati sa urasca.  

Empatizez cu amaraciunea filosofului francez evreu Alain Finkielkraut, care a fost atacat săptămâna trecută de protestatarii mișcării “Vestele Galbene”, unul dintre aceștia strigându-i ”Du-te înapoi în Tel Aviv!” și ”Rahat zionist!”. Cand spun „francez evreu” si nu „evreu francez” nu e o chestiune banala de topica, ci una majora de ierarhie, autoritate si responsabilitate. Nu e mare filosofie in a intelege aceste lucruri. “Am simtit ura”, a povestit Finkielkraut. Trebuie vazut insa dincolo de latura personala a unui caz sau altul.   

Nu sunt de acord ca un evreu traitor in Franta sa traga ponoase de pe urma politicii rasiste a Tel Avivului, de atacuri si rapturi printre vecinii islamici, de colonizare si deteritorializare fortate a palestinienilor, ale caror ramasite teritoriale au fost transformate in adevarate lagare de exterminare. O rusine mondiala, un primitivism in plin ev al civilizatiei.    

Cine e de vina ca evreii din diaspore au inceput sa nu fie perceputi ca fiind “acasa”, cand la orice incident care e calificat bombastic ca “antisemit”, cand de fapt poate fi o critica a politicii Israelului, premierul acestei tari, Benjamin Netanyahu,  le spune: “Urcati-va in avion si veniti acasa!”? O astfel de afirmatie este politica si perdanta. Evident, nu vor veni in Israel toti evreii, din toata lumea. Nu ar fi in interesul Israelului, sub niciun aspect. Ar fi de asteptat un alt tip de mesaj: “Acolo este casa voastra. Integrati-va si fiti loiali tarii de unde va castigati si mancati painea.” „Ura” nu este intotdeauna ura. Ea poate fi un sentiment de nemultumire, un semnal, care nu vizeaza pe cineva pentru ca este ceea ce este, ci pentru ca face ceea ce face, adica o sanctionare de comportamente. Ura sau nemultumirea are un obiect, dar si o motivatie, ceea ce trebuie sa indemne la reflectie, la aflarea cauzelor si eliminarea lor.

https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22994072-simtit-ura-povesteste-filosoful-alain-finkielkraut-agresat-reprezentantii-miscarii-vestele-galbene.htm

„Albirea” politica si juridica a lui Obama: Europa, ia-ti teroristii inapoi!

Un mesaj surprinzator, adresat Europei de catre SUA, a pus in lumina tupeul nemasurat si manipularea de autoabsolvire de vinovatie si raspundere, pentru invaziile militare, razboaiele civile si terorismul proliferat de catre acestea, din Orientul Mijlociu. Europa, ia-ti teroristii inapoi!, a consternat Donald Trump lumea, sambata trecuta, pe Twitter. Care teroristi „europeni”?! Aia migratori, vopsiti, cu dispensa? Cosmopolitii neintegrati sau neintegrabili, care se considera „cetateni ai lumii”?!

Trei sunt tintele propagandei actuale a Casei Albe, in Administratia Donald Trump, privind Orientul Mijlociu. Ele sunt o tentativa de „rebranduire”, dupa esecul dezastruos si costisitor al operatiunii de “soft power”, de prostire internationala si de punere intr-un conflict de uzura a islamului cu sine insusi si cu crestinismul – cf. Manifestului cvasinazist al lui Samuel Huntington, “Conflictul Civilizatiilor”, 1993, SUA -, care a fost demarata de catre fostul presedinte afroamerican Barack Obama, in Orientul Mijlociu.

Scopul urmarit de Obama a fost sa salveze proiectul, ajuns mototolit, al predecesorului, George W. Bush, privind “Marele Orient Mijlociu” – colonizarea “eterna” si “integrata” a regiunii de catre SUA. Retusat, scenariul a fost relansat in 2011, cu declansarea razboiului civil in Siria. In 2014, a escaladat “Statul Islamic” (SI), cu rol de accelerator al raptului teritorial (“califatul”), cand SUA si-au facut aparitia controversata in teatru, conducand o “coalitie”. Sortii s-au schimbat din 2015, dupa implicarea de drept international a Rusiei, in sprijinul suveranitatii Siriei. La declinul si apropiatul sfarsit al “Statului Islamic” au contribuit Iranul, o data cu Rusia, si Turcia, din 2016.

Pe fondul noilor evolutii si schimbari de perspectiva, Donald Trump a anuntat retragerea SUA din Siria. Primul obiectiv al noii propagande a SUA este de a se autoeroiza pe frontul anti-“Stat Islamic”, despre care spune ca este invins aproape 100%, ceea ce nu este departe de adevar, si de a-si autoatribui acest merit. Al doilea obiectiv este de a-l “albi” politic si juridic pe Obama, despre care sunt probe si indicii ca este autorul, cu Hillary Clinton, punerii in scena a steagului fals “Stat Islamic”. Al treilea obiectiv este de transfer si decontare partiale pe terti (Europa) a afacerii nerentabile “Stat Islamic”.            

„Statele Unite fac apel la Marea Britanie, Franţa, Germania şi altor aliaţi europeni să ia înapoi peste 800 de luptători SI capturaţi în Siria şi să îi pună sub acuzare”, a cerut preşedintele SUA pe Twitter. „Califatul (o slabiciune a lui Trump pentru acest termen instigativ, cu care au fost aprinse mintile multor islamici, n.m.) este pe cale să cadă. Alternativa nu este una bună, pentru că vom fi forţaţi să îi eliberăm”, a evocat Donald Trump. „Statele Unite nu doresc să vadă cum luptătorii Stat Islamic migrează în Europa, unde sunt de aşteptat să meargă. Am făcut atât de mult, am cheltuit atât de mult – este timpul ca alţii să intervină şi să facă treaba de care sunt capabili. Ne retragem după o victorie de 100%”, a mai supralicitat Trump.

Controverse: “Doua Europe”? “Doua Romanii’?

Politicienii si teoreticienii politicii au rolul de a gasi cele mai bune explicatii pentru procesele si fenomenele sociale, dintr-un spatiu geografic determinat. Aceste descrieri politice ale realitatii pot ajuta la formularea de strategii si tactici modelatoare, de succes. Cele mai mari sanse, in sensul influentarii evenimentelor, le poate avea teza politica sau teoria politologica cea mai nuantata si mai adaptata la dinamica momentului sau etapei.

Influentarea evenimentelor, intr-un sens sau altul, revine partidelor politice. In acest rol exista o problema de mare sensibiltate si responsabilitate. El implica luciditatea, experienta si vizionarismul, care se formeaza si se calesc in lupta politica. Sensurile in care partidele isi propun sa duca poporul si tara pot fi bune sau proaste. Sau, mai nuantat, mai bune sau mai proaste. Insa nu in mod automat sau obligatoriu castiga cea mai buna viziune. Totul va depinde de capacitatea extensiva de a forma constiinta politica si majoritatea politica. Constiinta formeaza majoritatea.

Cate Europe sunt? Cate Romanii sunt? Cele mai multe raspunsuri s-au oprit la cifra doi. Doua Europe. Doua Romanii. Ambele sunt valabile in raport de sistem si etapa. Putem afla insa si un raspuns mai comprehensiv, al diversitatii si democratiei. El poate fi formulat pe baza unitatii luate in calcul, tara si cetateanul. E o reducere la unitate care permite un raspuns multiplicat, la scara tuturor unitatilor componente. Exista atatea Europe cat numarul tarilor europene. Exista atatea Romanii cat numarul cetatenilor romani. Implicarea unitatii in definitie are avantajul relativ al depasirii abordarii de bloc si proiectarii viziunii de coeziune si solidaritate, in care fiecare unitate se simte integrata.

PS/NB: Va urma o etapa foarte densa electoral. Campaniile si strategiile vor aduce cat mai multi aderenti daca ele vor fi cat mai inclusive. Pentru urmatorul ciclu electoral si viitorul proiect de tara o conditie de succes ar fi sa nu se mai caute dusmani, adversari, gicacontristi, ci prieteni, aliati, sustinatori constructivi. E nevoie de sinergie nationala. Subminarea prezidentiala sau partidista a guvernarii, cum incredibil se intampla, e lipsa de respect fata de majoritate. Un democrat accepta majoritatea.

Caciula de mare putere “spatiala” ii va cadea peste ochi: Uzurpand tehnologia nordica, rasismul total si global tinteste sa “cucereasca” Luna

Unde este „marea putere” Israel?/ Sursa: Adevarul.ro: Hartile unei tragedii: Orientul Mijlociu

Considerarea Israelului sau autoconsiderarea de catre acesta drept o “mare putere” este o mare iluzie si o mare inselaciune. Este un loc comun ca acest stat foarte mic, teritorial si demografic, de unde si toate celelalte capabilitati modeste, pe masura micului sau potential propriu, este un intretinut abuziv pe spinarea cetatenilor contribuabili ai SUA. Acest fapt este cunoscut si confirmat din surse publice, in primul rand din Israel si SUA.

Acest “modus vivendi” parazitar ii exaspereaza pe multi americani, dar nu numai, fiind satirizat cu termenul nemagulitor de “capusa”. Este o stare de spirit care cunoaste o extensie mondiala, care se intemeiaza pe o logica interogativa de bun simt: daca te dai cel mai mare si cel mai tare, drept “cea mai inteligenta rasa” (afirmatie a unui politician evreu israelian), de ce nu poti trai din resursele proprii si le capusezi pe toate celelalte non-evreiesti?

Incontestabil, evreii de azi sunt vrednici urmasi ai biblicilor schimbatori de bani din Templu – carora Iisus Christos le-a rasturnat mesele si i-a gonit cu biciul, strigandu-le cu glas ca de trambita: “Ridicaţi acestea de aici, şi nu faceţi din casa Tatălui Meu o casă de negustorie” (Ioan 2:16) si “Voi aţi făcut din ea o peşteră de tâlhari” ( Matei 21:13). Ei sunt priceputi in industria vorbelor. Doar atat. Nu au geniul tehnologic. Probabil gandesc ca nici nu le trebuie, ca-l pot insusi sau racola pe diverse cai de la toate celelalte rase si neamuri ale pamantului.  

Stirea momentului, potrivit careia “Israelul a intrat oficial în cursa pentru cucerirea spaţiului. O rachetă SpaceX lansată din Florida are la bord şi primul vehicul spaţial israelian” a starnit cu siguranta zambete ironice printre pamanteni, dar si printre cei din ceruri. Daca le-ar fi vazut, bietul premier Benjamin Netanyahu, care a urmarit lansarea in direct, de la sediul agentiei spatiale israeliene, s-ar fi facut si mai mic, pentru ca ar fi intuit intrebarile miratoare care le fluturau pe buze: “De unde savanti? De unde tehnologie?!”. Ca cele ale celor care muncesc o viata si nu reusesc sa-si faca o casa, adresate unui hot care si-a facut palat: “De unde bani?”.

Azi, se stie, si se si simte, dupa semnele de penurie de savanti si tehnologie din SUA, ca rachetele si armele spatiale cu care s-au impaunat evreii americanii dupa 1945, din care s-au infruptat si evreii israelieni dupa 1948, au fost luate ca prada de la germanii invinsi in cel de-al doilea razboi mondial, impreuna cu toata documentatia stiintifica germana si toti savantii germani. Nici macar brandul Tesla cu care se lauda, azi, Elon Musk, nu este american, ci sarbesc – inventatorul de geniu Nicolas Tesla a fost sarb. Revenind, robotul israelian care va încerca să ajunga pe Lună poartă numele de “Geneza”/”Beresheet”, vrand probabil sa insinueze ca rasa aleasa evreiasca va repeta acolo istoria sa de pe Pamant. Aselenizarea va fi pe 11 aprilie. Este prima lansare privata şi prima misiune care poartă culorile Israelului. Daca va reusi, Israelul va fi a patra ţară din lume, după SUA, Rusia şi China, care ajunge pe suprafaţa Lunei. Neindoielnic, pentru Israel, caciula de mare putere “spatiala” va fi prea mare si de imprumut, care ii va cadea peste ochi, stiind ca originea si dezvoltarea civilizatiei tehnologice si spatiale sunt nordice, din emisfera nordica, apartin rasei albe. Acesta e adevarul esential care conteaza, invederat in toate enciclopediile si manualele de istorie. Modurile cum evreii au intrat in posesia achizitiilor civilizationale sunt detalii, de care generatiile viitoare vor trebui sa tina cont, din motive stricte de securitate si aparare.

http://stiri.tvr.ro/israelul-a-lansat-cu-succes-modulul-lunar–beresheet–de-la-baza-cape-canaveral-din-florida_842083.html#view

http://stiri.tvr.ro/israelul-vrea-sa-fie-a-patra-ara-din-lume-care-ajunge-pe-luna_839657.html#view

https://adevarul.ro/international/in-lume/hartile-tragedii-orientul-mijlociu-fantasmele-schimbarilor-granite-1_5af9545bdf52022f75f47a39/index.html

https://www.bibleuniverse.com/media-library/storacle/e/5461/t/cur%C4%83%C5%A3irea-templului

Stabilizare prin multipolarizare: Iranul, incurajat si sustinut sa devina o mare putere mondiala. Acest statut i-ar fi legitimat de nevoia contrabalansarii unilateralismului si de milenara cultura persana

Ulise în fața alegerii între Scylla și Charybda. Pictura de Henry Fuseli, 1794/1796/ Sursa: Wikipedia

Cum ar fi aratat securitatea in Orientul Mijlociu si securitatea globala daca stravechea Persie ar fi fost o mare putere mondiala a vremurilor moderne? La aceasta intrebare de istorie contrafactuala se poate raspunde printr-un singur cuvant: stabilitate. Ar fi existat un echilibru al puterilor, ca un scut contra unilateralismului.

Dar aceasta retroiectie tematica in istoria recenta poate scoate la iveala si alte imagini, estompate de geopolitica unilateralismului in lumea islamica. Regiunea Golfului Persic, foarte bogata in resurse petrolifere, ar fi putut sa fie cea mai infloritoare si mai pasnica. Legatura dintre prosperitate si securitate e un postulat al modernitatii.

Ca nu aceasta este realitatea se datoreaza talharirii straine. Prin inselaciune, talharii si-au facut salas in regiune, de unde isi proiecteaza asupra tuturor invidia, lacomia si crima, aidoma celor vechi testamentare ale lui Cain impotriva lui Abel. Cu toate acestea, eliberarea si protectia regiunii isi au sansele in cele doua culturi majore araba si persana, care sunt in acelasi timp si surori prin Islamul care le inrudeste.

Unitatea islamica ar putea deveni forta de autoprotectie a Orientului Mijlociu si de autoexploatare a resurselor energetice, in interesul comun al tarilor din regiune, daca ar fi depasita dezbinarea dintre iranieni si sauditi. Aceasta a fost artificial creata si este artificial intretinuta de catre intriga unilateralismului extraregional.

Ce ne sugereaza rivalitatea iranian-saudita, in interesul securitatii regionale cu forte intraregionale? Aceasta, rivalitatea, ar putea fi utilizata, in comun si regional, prin punerea ei in tiparul “falcilor” unui cleste de securitate al Golfului Persic/Arabian. Iranul si Arabia Saudita strajuiesc de o parte si de alta Golful. Ele ar putea, prin raporturile lor de rivalitate relativa, sa fie parti ale unui mecanism inteligent de protectie si control asupra accesului si traficului in Golf.

Acest complex de securitate persan-arabiana poate fi imaginat si dupa prototipul mitologic “Scylla si Charybda” (gr.) – doua stanci, aflate pe parti opuse ale unei stramtori, care se bateau cap in cap, realizand astfel un mod original de control al trecerii prin stramtoare. Rivalitatea dintre Iran si Arabia Saudita poate merge pana la o limita, dincolo de care baza lor comuna de existenta, care este regiunea, casa regionala, este in pericol. Aceasta relatie de tensiune competitionala, de piata, si de conservare existentiala, ambivalenta, dintre iranieni si sauditi, poate fi exprimata ca un principiu de pragmatica economica si de securitate: „rivali in dezvoltare, uniti in aparare.”  

Iranul se afla intr-un proces avansat de crestere a puterii sale militare, aero-navale si racheto-balistice. Iranienii au început vineri un amplu exerciţiu naval în Golf, cu lansari în premieră de rachete de croazieră de pe submarine. La exercitiul de trei zile iau parte peste 100 de nave, într-un areal extins, între Strâmtoarea Ormuz şi Oceanul Indian. Cu acest prilej, va fi testat noul submarin Fateh/Cuceritorul, dotat cu rachete de croazieră. Anul trecut au fost inaugurate distrugătorul Sahand, nedetectabil radar, si o rachetă sol-sol cu raza de 1300 km.  

https://www.agerpres.ro/politica-externa/2019/02/22/iranul-isi-testeaza-capacitatea-de-a-lansa-rachete-de-pe-submarin-intr-un-amplu-exercitiu-naval–262704

De ce se tem SUA de Huawei: Americanii nu ii vor mai putea spiona pe adversari, dar nici controla pe aliati

Mike Pompeo/ Foto: Richard Drew/AP (Preluare Agerpres)

Trump l-a corectat pe Pompeo, dar a fost prea tarziu. Impetuosul intimidator apucase sa dezvaluie de ce SUA se tem de tehnologia gigantului chinez Huawei si incerca in toate felurile sa o blocheze si sa ii faca competitie neloiala. Secretarul de stat american a spus lucruri pe care daca le-ai fi auzit de la altii nu le-ai fi crezut.

Referindu-se la tehnologia Huawei, Pompeo a declarat joi pentru Fox Business TV urmatoarele: “Dacă o ţară adoptă asta (tehnologia Huawei) şi o foloseşte în sistemele sale de informaţii esenţiale, atunci nu vom putea să împărtăşim informaţii cu ele, nu vom putea să lucrăm împreună cu ele”. Pana aici, nu intelegi mare lucru.

Dar mai departe te lumineaza tot Pompeo, care vine cu o compromitatoare decriptare: “În unele cazuri, există riscul să nici nu putem să co-amplasăm resurse americane, o ambasadă americană sau un avanpost militar american.” El a mai adaugat că va împărtăşi detaliile legate de acest “risc real” cu aliaţii SUA.

Ce deducem prin analiza informationala si de securitate din spusele lui Pompeo? Ca tehnologia comunicationala chineza Huawei este intr-adevar performanta si fara rival de profil din partea americana. Ca ea poate spiona, dar nu poate fi spionata. Aceste posibilitati ale Chinei sunt de temut de catre SUA. Dar mai este o chichita, pe care Pompeo ne-o dezvaluie pe gratis si daca cineva i-ar fi cerut-o nu ar fi divulgate-o nici in ruptul capului. Aliatii care incorporeaza tehnologia Huawei in sistemele lor de informatii, nu vor mai putea fi spionati si, astfel, controlati de catre SUA. Asta spre deosebire de tehnologia comunicationala americana, aflata in sistemele aliatilor, care nu are bariere pentru serviciile de informatii ale SUA. Nu si invers.

Sesizand inabilitatile lui Pompeo, care, in subsidiar spus, diplomatic ar putea sa fie cel mai putin dotat ministru de externe si sa nu mai faca multi purici la Departamentul de Stat, Trump a aruncat peste spusele ministrului sau un voal orwellian de dublu gandit sau dublu limbaj. El a lăudat pe Twitter tehnologia mobila 5G şi a încurajat firmele americane spre performanţe. Totodata, a spus că nu îşi doreşte să îi blocheze pe rivalii chinezi. Nu sunt in stilul lui Donald Trump astfel de menajari ale adversarilor, dar Pompeo a adus in ecuatie si aliatii. Spusele lui Pompeo si deductiile pe baza acestora s-ar putea sa scintileze mintile multora. Autobresele sunt ca autogolurile.

https://www.agerpres.ro/politica-externa/2019/02/21/pompeo-sua-nu-vor-impartasi-informatii-cu-tarile-care-folosesc-tehnologia-huawei–262523

Cronica unor tentative de lovitura de stat si razboi civil anuntate: Ajutoarele pretinse umanitare ale SUA, rol de a introduce arme in Venezuela. Agenti ai fortelor de operatiuni clandestine se vor ascunde printre civili precum teroristii (scenarii de securitate)

Harta Americii de Sud/ Sursa: util21.ro

Devin tot mai consistente si mai credibile suspiciunile ca fortarea intrarii in Venezuela a “ajutorului umanitar” al SUA ar urmari declansarea unor tentative de lovitura de stat si de razboi civil. Acest spectru amenintator este alimentat din plin de apele tulburi, sulfuroase in care se scalda opozitia antivenezueleana instrumentata de Juan Guaido, omul SUA si al CIA, si climatul geopolitc si militar din vecinatatea Venezuelei, unde sunt in asteptare trupe straine.

Exista in acelasi sens un istoric denuntator de rele intentii politice si economice ale SUA fata de Venezuela, tara foarte bogata in petrol si alte materii prime. Fostul secretar de stat Rex Tillerson a sugerat un puci militar impotriva presedintelui legitim Nicolas Maduro. A urmat un atentat cu drone explozive, la o parada militara. Apoi, in scenariul subversiunii a fost atrasa fosta procuroare generala Luisa Ortega. Culminanta e racolarea lui Guaido, presedintele parlamentului, care s-a autoproclmat drept “presedinte” al Venezuelei, imediat recunoscut de catre SUA.

In pofida sutelor de tone de ajutoare umanitare reale, de buna credinta, fara maligne scopuri politice ascunse, care au venit si urmeaza sa vina din Orient in Venezuela, proiectul Trump-Guaido, amenintator vocalizat, ca “ajutoarele umanitare” americane sa intre in tara “cu orice pret”, nu a fost anulat. Din toate aceaste vehemente si manipulari transpar intentii politice si militare agresive. Cum foarte lucid s-a exprimat Roger Waters de la Pink Floyd, “Nu are nimic de-a face cu ajutorul umanitar”. Waters, în vârstă de 75 de ani, a descris critic si précis intentia SUA: “Am decis să preluăm controlul asupra Venezuelei, indiferent din ce motiv”.

Expertiza de securitate si statistica loviturilor de stat si razboaie civile permit formularea a doua scenarii foarte probabile, cu care SUA vor incerca sa destabilizeze Venezuela si regiunea Americii Latine, incepand din 23 februarie. Potrivit opoziţiei, circa 700.000 de persoane se vor deplasa sâmbătă cu autobuzul la graniţele ţării pentru a căuta ajutorul promis de Juan Guaido. Intr-o asemenea masa de civili, va fi foarte usor sa se introduca arme cu camioanele care vor intra in tara cu ajutoarele umanitare americane. Dupa exemplul tragic al Siriei, acesta ar putea sa fie momentul inceputului unui razboi civil sangeros si indelungat.

In acelasi timp, in Venezuela pot intra cu aceeasi usurinta, sub acoperire “umanitara”,  agenti straini specializati in diversiuni si provocari armate si teroriste. De regula, provocarea unor conflicte civile sau militare in zone de granite sunt sub steag fals (in acest caz, prin folosirea de uniforme de armata si politie venezuelene), urmand ca ele sa serveasca drept pretext de interventie a fortelor inamice, aflate in apropiere. A se rememora istoria pretextului invocat de Hitler pentru atacarea Poloniei, care a constat în înscenarea unui atac polonez asupra staţiei de radio din Gliwice, de către trupele speciale germane, în seara zilei de 31 august 1939. Monitorizarea zonei a descoperit, saptamana trecuta, prezenta unor unităţi militare americane în Caraibe, despre al caror rol se presupune ca va fi de agresiune contra Venezuelei, deghizată în intervenţie umanitară. De asemenea, au fost inregistrate mai multe avioane care au decolat din Statele Unite, cu escală în ţări din Caraibe, fara incunostiintarea oficiala a guvernelor respective. Zborurile in cauza au decolat din baze unde se află forţe speciale de operaţiune şi de infanterie ale US Marines, destinate acţiunilor clandestine.