Sustinator al homosexualilor, adulterilor si hotilor: George Clooney isi proiecteaza credinta asupra Islamului/ Foto: evz.ro
Islamul si Sharia incearca sa regaseasca puritatea pierduta a celei de-a doua mari religii monoteiste a Lumii. Mari lideri spirituali si juristi ai Islamului cred ca fenomenele de anomie – sodomie, imoralitate, terorism etc. – cu care se confrunta religia lor se datoreaza unor influente straine, cu carea aceasta a fost contaminata de catre falsi predicatori islamici.
Cel mai cristalizat curent de opinie este ca virusii “islamici” anti-islamici au fost si sunt raspanditi de vectori geopolitici ai unilateralismului si unipolarismului global. El se bazeaza pe probe si dovezi incontestabile, privind falsi imami si false scoli coranice, care au o finantare non-islamica, cu bani “blestemati”, si nu au autorizare si acreditare din partea autoritatilor religioase ale statului de rezidenta. Scopul urmarit de catre agentii non-islamici de influenta fals islamica este ca, pornind de la infestarea unei mici si periferice parti a Islamului, sa creeze un fals centru, prin care sa preia controlul asupra Islamului.
Un inceput al curatarii Islamului de influentele sodomice si imorale, ale caror origini sunt explicite in textele biblice, vechi-testamentare, apartine sultanului Bruneiului, care a introdus pedepsele de lapidare, biciuire, taierea mainii si a piciorului pentru homosexuali, adulteri si hoti. Aceste pedepse coranice sunt parte a actualizarii unui nou cod penal bazat pe Sharia, care vor intra in vigoare de la 3 aprilie. Sultanul Hassanal Bolkiah – pe tron din 1967 – a prezentat noile norme ca pe “ o mare realizare”. Oganizaţia evreiasca Amnesty International a criticat insa cu vehementa noul cod penal islamic al Bruneiului.
In aceiasi arie revelatorie ca sursa si influente, la aceste reglementari din interiorul Islamului, care nu privesc nicio alta religie, a reactionat actorul evreu american George Clooney, care apartine religiei iudaice. Inspirat in mod evident de catre Donald Trump, de la care a preluat modelul sanctionatoriu unilateralist, George Clooney s-a declarat impotriva legilor islamice anti-Lgbt si a instigat la boicotarea hotelurilor apartinand Bruneiului. Clooney, care risca sa ramana un actor de nisa etnica, rasiala si religioasa, a cerut boicotarea hotelurilor care au legături cu sultanul, si care sunt prezente peste tot în lume.
“De fiecare dată când ne cazăm, ţinem conferinţe, sau cinăm într-unul din aceste hoteluri (ale Bruneiului), trimitem bani direct în buzunarele persoanelor care aleg să lapideze, să biciuiască până la moarte, să mutileze proprii cetăţeni pentru faptul că sunt gay, sau acuzaţi de adulter sau furt”, a vituperat George Clooney, aproape ca o clona a lui Donald Trump. Reactia evreului actor a starnit la randul ei o furtuna de reactii. Vrea Clooney sa impuna Islamului niste caracteristici care apartin in mare parte religiei actorului? Trecand cu indulgenta peste chestiunea cu homosexualii, care se afirma ca una de prozelitiune politca, ce vrea sa spuna Clooney prin partinirea adulterilor si hotilor, ca este de acord cu aceasta subcultura a imoralitatii?!
Preşedintele american Donald Trump ameninţă că va închide frontiera cu Mexicul, săptămâna viitoare/ Foto: preluare Agerpres
O data cu venirea lui Donald Trump la Casa Alba, dreptul international a inceput sa fie confruntat cu expansiunea fara precedent a unui tip relativ nou si soft de agresiune, sub infatisarea de hartuire globalista a Lumii. Ea se adauga infractiunii hard a gangsterismului globalist. Obiectul hartuirii globaliste a Lumii de catre SUA il reprezinta obtinerea de catre acestea de avantaje internationale unilaterale. Spre deosebire de violenta armata a gangsterismului globalist, prin razboaie, cu care SUA obtin cu forta ceea ce vor, hartuirea globalista incearca sa obtina favoruri economice prin amenintari si presiuni asupra unor state-tinta, prin care sa le faca sa accepte de buna voie ca Statele Unite sa obtina avantaje unilaterale pe seama lor.
Preşedintele american Donald Trump a pus in scena, vineri, un nou act de hartuire globalista, indreptat impotriva vecinului din sud. El a ameninţat că săptămâna viitoare va închidecomplet sau pe sectoare mari frontiera cu Mexicul, dacă acesta nu opreşte imediat orice imigraţie ilegală înspre SUA. Trump a mai lansat astfel de amenintari, cele mai recente fiind in seria de tweet-uri care a urmat după ce au apărut unele ştiri alarmiste despre o creştere bruscă a numărului de migranţi la El Paso, în statul Texas, unde ar fi existat riscul ca forţele de protecţie a frontierei să fie suprasolicitate. Insa de aceasta data, Trump si-a pus amenintarile la adresa Mexicului in format economic, care ar putea sa fie substratul hartuirii globaliste a vecinului sudic.
Trump a perorat ca Mexic ar câştiga “peste 100 de miliarde de dolari pe an de pe urma SUA”, ca ar fi făcut “avere pe seama SUA”. El si-a insotit peroratia cu amenintarea ca va inchide frontiera dacă Mexic “nu opreşte” imigraţia ilegală spre SUA. Mexicanii ar putea face acest lucru “usor”, dar ei iau doar “banii” americanilor si “discuta”, potrivit lui Trump. Obsesia globalista privind bogatia altora si despre cum aceasta poate fi insusita necinstit, la scara intregii Lumi, este exclusiv bubulica.
Este cat se poate de limpede ca afaceristul miliardar de la Casa Alba si-a pus din nou ochii lacomi pe Mexic si pe banii munciti ai poporului mexican, cu gandul cum sa faca sa mai aduca o parte din ei, daca s-ar putea cat mai mare, in visteria SUA. Noua hartuire globalista a Mexicului de catre SUA este de un tupeu gangsteresc insatiabil. In burta SUA se afla teritorii istorice mexicane, precum Texas, anexat in 1845, si Alta California și Santa Fé de Nuevo México, acaparate in urma capitularii Mexicului, prin Tratatul de la Guadalupe Hidalgo, dupa razboiul americano-mexican din 1846-1848.
Tot ca rezultat al hartuirii globaliste, pentru avantaje unilaterale americane, au fost si denuntarea unilaterala de catre Trump a Tratatului NAFTA (1994) cu Mexic si Canada, si semnarea Tratatului UMSCA (2018). Este revelatorie in acest sens declaratia lui Trump despre UMSCA, pe care l-a descris drept “mult mai bun decât NAFTA”, pe care îl consideră “dezastruos” pentru economia SUA. PS/NB: In acest context tematic, a se vedea, pentru analiza si comparatie, hartuirile globaliste cele mai fierbinti ale momentului, care ii au ca tinte pe palestinieni – pentru Ierusalim, teritorii si statalitate, pe sirieni – pentru Inaltimile Golan si pe venezueleni – pentru petrol si control geopolitic (deep state).
Imaginarul individual sau de grup restrans zamisleste, uneori, monstri. Da, va fi o batalie electorala a romanilor pentru Romania, in urma careia establishment-ul si statu-quo-ul se vor schimba. Este evident ca narativele politice nu mai au nicio legatura cu realitatea.
Probabil culorile politice ale presedintiei si guvernului vor fi aceleasi (ca in SUA, dar fara unificarea celor doua institutii si functii, ci prin renuntarea la decalarea alegerilor prezidentiale si parlamentare) sau se vor schimba intre ele, comparativ cu situatia actuala. Blocajele institutionale au devenit amenintatoare pentru perspectiva Romaniei nationale, ceea ce este inacceptabil.
Este de neadmis ca globalismul sa se insinueze in democratia binara a sistemului politic, care este impartit in putere si opozitie, si sa transforme acest raport intr-unul destructiv, care sa permita luarea in stapanire de catre cercuri endogene sau exogene ostile (cf. divide et impera).
Speculatiile jewmericane si-au atins nu numai limitele, dar au intrat si in contradictie cu ele insele. Arareori iti este dat sa intalnesti o politica de companie precum Facebook care sa atenteze la propriile baze, provocand grave riscuri de confuzie si chiar de autodesfiintare. Noua politica a retelei de socializare a evreului american Mark Zuckerberg interzice “suprematismul”, “separatismul” si “nationalismul” pretins “albe”, din care se autoexclude, pe toate platformele sale, inclusiv pe Instagram.
Confuzia pe care evreul Zuckerberg o induce in opinia publica internationala este legata de intrebarea negativa “Nu mai apartin evreii rasei albe?”, cu raspuns sugerat negativ. S-ar parea ca noua politica a Facebook ar tinti europenismul, dar nu o poate face fara a prejudicia sau chiar rani si atlantismul, popoarele Europei si Statelor Unite apartinand rasei albe si religiei crestine. Oricine va privi la evreii americani si israelieni, incepand de la primii presedinti si respectiv premieri, inclusiv la familiile Trump, Netanyahu si Clinton, ori la cea a lui Zuckerberg “autodefaimatorul”, care toti sunt albi, va fi suficient sa se convinga fara nicio urma de indoiala de eclipsa de ratiune a conceptiei facebook-iste ca evreii nu ar fi albi.
Deasemenea, oricine va rememora declaratiile ultranationaliste ale lui Trump si Netanyahu, unilateraliste in forma si continut si ostile multilateralismului, va afla cele mai absolutiste si pure expresii ale nationalismului negativ, care este dat de sovinismul doctrinar si razboiul de agresiune, pentru acapararea de teritorii si resurse de la alte natiuni, al caror nationalism de aparare, existentialist si suveranist este cel bun, necesar si de sustinut, prin rezolutii internationale si drept international. Cat priveste suprematismul financiar-bancar si economic al evreilor, care s-a concretizat in finantarea a doua razboaie mondiale, a zeci si sute de razboaie locale si in ordini mondiale postbelice, este de o evidenta incontestabila, care face inutila orice alta demonstratie. Segmentarea rasista a suprematismului, separatismului si nationalismului, din care inabil si fara argumente valide sunt exclusi evreii, nu va face decat sa sape la temeliile credibilitatii Facebook si sa-l impinga spre autodesfiintare.
Forte speciale malteze au restabilit controlul echipajului asupra navei Elhiblu 1, care fusese deturnata de migrantii pe care ii salvase de la inec
Petrolierul de realimentare Elhiblu 1, deturnat de migranţii pe care îi salvase şi care nu au vrut să fie întorşi în Libia, a ajuns joi în Malta după ce un comando al marinei militare malteze a preluat controlul asupra navei în cursul nopţii.
Nava salvase marţi din largul Libiei 108 migranţi din două bărci aflate în dificultate şi semnalate de un avion militar european. În timp ce se îndrepta miercuri spre Tripoli pentru a-i debarca, petrolierul a virat brusc spre nord, sub amenintarea migrantilor, care au preluat controlul.
Alerta a fost dată de ministrul italian de interne, Matteo Salvini, care a susţinut că ‘nu este vorba de naufragiaţi, ci de piraţi’, şi a atras atenţia că nava nu este autorizată să intre în apele teritoriale ale Italiei. Petrolierul s-a îndreptat însă spre Malta, unde, la 30 de mile de coastă, a reuşit să intre în contact cu căpitanul.
‘Căpitanul a repetat de mai multe ori că nu mai avea controlul navei şi că el şi echipajul au fost forţaţi şi ameninţaţi de un număr de migranţi să se îndrepte spre Malta’, a indicat marina într-un comunicat. Un vas de patrulare a împiedicat petrolierul să intre în apele teritoriale malteze, iar un comando al forţelor speciale, sprijinit de mai multe nave ale marinei şi de un elicopter, a fost trimis la bord ‘pentru a-i reda căpitanului controlul asupra navei’.
Petrolierul, escortat de marina malteză, a ajuns în jurul orei 08.30 (07.30 GMT) în portul La Valetta, unde echipajul şi migranţii urmau să fie preluaţi de poliţie pentru a se stabili derularea faptelor şi responsabilităţile.
Uneori, reputatia poate sa fie cu mult inaintea realitatii sau sa nu aiba nicio legatura cu aceasta. Exista opinii, unii spun ca si dovezi, ca in aceasta situatie s-ar inscrie o pretinsa reputatie “cosmica” si „lunara” a SUA. Dupa multmediatizata ajungere a primului om pe Luna (16 iulie 1969), care a fost american, nimeni nu s-a indoit ca SUA nu ar ocupa locul intai in ierarhia superputerilor cosmice. Ulterior, anumite indicii si situatii inexplicabile din timpul aselenizarii, care puneau la indoiala evenimentul, despre care criticii spun ca a avut loc intr-un studio de pe Pamant, a facut ca sa paleasca reputatia SUA de cea mai avansata si exploratoare tara a spatiului cosmic si, in particular, a celui selenar. Cu toate acestea, la momentul “primului om pe Luna” si mult timp dupa aceea, SUA au cules multi lauri si multe beneficii politice.
In scenariile competitiei bipolare a razboiului rece, se evoca aproape mistic ca cine a ajuns pe Luna era capabil de multe alte performante tehnologice, la care nimeni din Lume nu putea nici macar sa viseze. SUA se bucurau de o reputatie tehno-cosmica imensa, cel putin virtuala, care era data de ceea ce se vedea pe sticla sau se auzea pe calea undelor. In cultica selenara si ozenistica, SUA pareau sa fi dat mana cu zeii si sa fi capatat puteri comparabile cu ale acestora. Primele indoieli si intrebari care au zgaltait acest mit privind SUA au aparut dupa inceperea crizei financiare a globalismului (2008), si, mai ales, dupa debutul crizelor sale in relatiile geopolitice cu Rusia (2014-2016) si in relatiile comerciale cu China, Europa (2018) si nu numai.
Unde disparuse potentialul tehnologic, spatial si cosmic al tarii care debarcase primul om pe luna si care parea sa fie cu un secol inaintea tuturor tarilor?! Oare performanta americana a trimiterii primului om pe luna nu putea fi repetata oricand de catre SUA, asa cum de pilda o data invatat mersul pe bicicleta acesta nu se uita si poate fi exersat fara probleme toata viata? De ce cand competitori multilateralisti inregistreaza succese spectaculare in cucerirea Lunii – ca ajungerea pe fata selenara nevazuta (China), performanta tehno-spatial-cosmica care, in treacat, e de neexplicat cum de nu a apartinut americanilor -, ori au planuri credibile de a trimite oameni pe Luna, unilateralistele SUA bajbaie in chestiuni cosmice marginale, cu poze laudaroase, neverificabile si neconvingatoare despre Planeta Pitica, Ultima Thule etc?
Vanitosul leadership politic al SUA ar fi putut, cel putin teoretic, dar practic in mod cert impulsionat geopolitic, sa utilizeze superioritatea achizitiilor stiintifice din domeniu pentru o noua misiune umana pe Luna, poate chiar mai multe, pentru o asteptata confirmare a suprematiei tehnologice, reeditand acel “Wow!” din 1969, cu noi “Apollo 11” si noi “Neil Armstrong”. Nu numai ca in trecut nu a fost nici pomeneala de asa ceva, dar nici in viitor nu va fi prea curand: SUA se vor stradui sa ajunga pe Luna, “din nou”, in urmatorii cinci ani! Vicepreședintele american Mike Pence a declarat ieri că dorește ca astronauții americani să ajungă din nou pe lună în cel mult cinci ani. El a sustinut ca NASA trebuie să îndeplinească acest obiectiv ,,prin orice mijloace are la dispoziție”.
In caz contrar, daca NASA nu va reuși să trimită astronauți pe Lună până în 2024, ,,va trebui să schimbăm organizația, nu misiunea”, a avertizat Pence, intr-un discursla întâlnirea Consiliului Național Spațial, care a avut loc în Huntsville, Alabama. Pe unii astrofizicieni i-au socat cerinta si avertismentul lui Pence, de un arbitrariu si voluntarism care amintesc de cele ale fostilor lideri comunisti care trasau sarcini pentru “indeplinirea planului cincinal in patru ani si jumatate”. Insa intr-o replica umoristica si satirica de tip ridendo castigat pe aceasta tema, s-ar putea face urmatorul comentariu de elucidare: SUA nu au invatat niciodata sa mearga cu bicicleta! Coborarea lor in ierarhia mondiala se va opri atunci cand SUA isi vor ocupa locul real pe care il merita in Lume!
Shakti, “marea divina mama” a hinduismului, responsabila pentru creatie si agenta tuturor schimbarilor, inspira si ridica India tot mai activ in afirmarea cosmica. De altfel, Shakti este existența cosmică, precum și eliberarea, cea mai semnificativă formă fiind Kundalini Shakti, o forță psiho-spirituală misterioasă. O semnificativa inspiratie a Indiei Shakti s-a intamplat recent.
Premierul Indiei, Narendra Modi, care este un nationalist hindus, a anunţat miercuri că fortele spatiale ale tarii sale au doborât cu o rachetă un satelit, aflat pe orbită joasă, în cursul unui exerciţiu militar. India a devenit astfel cea de-a patra ţară din lume, după SUA (unilateraliste) si China şi Rusia (multilateraliste), care a reuşit această performanţă tehnologică.
India anunta ca a devenit o superputere cosmica/ Foto: dupa Agerpres
Operaţiunea, numită Mission Shakti (forţă în hindi), a durat trei minute. “Satelitul era o ţintă prestabilită şi a fost doborât cu o rachetă anti-satelit”, a explicat Modi. “Oamenii noştri de ştiinţă au doborât un satelit aflat pe orbită joasă, la o distanţă de 300 de km”, a declarat premierul indian, într-un mesaj national televizat, cu două săptămâni înainte de alegerile legislative din India.
“Scopul nostru este de a stabili pacea (prin descurajarea oricarei agresiuni straine, n.m.) şi nu de a crea o atmosferă de război. Acest lucru nu este îndreptat împotriva nici unei ţări”, a argumentat Modi. “Este un moment de mândrie pentru India”, a mai spus premierul indian, afirmând că ţara sa cu 1,25 miliarde de locuitori se alătură astfel „superputerilor spaţiului cosmic”.
India a fost remarcata de catre analisti politici si observatori internationali ca o superputere cu una dintre cele mai mari cresteri militare din ultimul timp. Ea a venit puternic din urma, cu o proiectie de securitate si aparare semnificativa pentru protectia militara a statului indian si a cetatenilor indieni, impotriva oricarei agresiuni externe. In acelasi timp, India Shakti a devenit o forta de luat in seama in regiunea Asia-Pacific, unde schimba balanta dintre multilateralism si unilateralism.
Companii de comunicare globala din SUA se manifesta ca voci ale terorismului globalist. Consiliul Francez al Credinței Musulmane (CFCM) acuză Facebook și YouTube de complicitate propagandistica la diseminarea live sau de inregistrari de atacuri si mesaje teroriste, care încurajează acest flagel globalist.
ONG-ul musulman francez va acționa în justitie Facebook și YouTube, pe care le acuza cu probe flagrante de incitare la violență prin permisiunea de afișare și distribuire pe platformele lor a filmării masacrului de la Christchurch. CFCM acuza cele două companii de complicitate la propaganda care încurajează terorismul și afectează demnitatea ființelor umane.
Confruntate cu probele filmarilor, care încă pot fi găsite pe Facebook, Twitter sau pe YouTube, dar și pe Instagram sau Whatsapp, cele două companii de comunicare americane au refuzat să comenteze situatia care le incrimineaza. Masacrul de la două moschei din Noua Zeelandă, din 15 martie, a fost transmis live pe Facebook timp de 17 minute, apoi copiat și distribuit pe alte platforme sociale. Facebook susține că a încercat să șteargă mii de copii ale acelui videoclip, dar adevarul o contrazice.
UE/China: Macron, Merkel şi Juncker încearcă să demonstreze unitatea europeană în faţa preşedintelui chinez Xi Jinping
Tentativele ridicole, si as spune si naive, ale fostului presedinte afroamerican Barack Obama de a atribui Rusiei un statut de putere “regionala”, pretins decazuta din rangul de putere globala, nu au facut decat sa starneasca zambete condescendente in marile cancelarii ale Lumii. Intr-adevar, reformele economice si institutionale fara precedent si modernizarea tehnologica in mars fortat au obligat Rusia la o retragere tactica, timp de aproape doua decenii si jumatate, din competitia globala. Dar tara cu cel mai mare teritoriu de pe glob si cu cele mai performante arme globale nu are cum sa fie limitata la un rol non-global. In plus, comparativ cu unilateralismul, Rusia este un vector al multilateralismului global, cel mai puternic motor al noului secol.
Ideea e ca esti ceea ce esti, nu ceea ce spun adversarii ca esti, mai ales cand ai de partea ta revolutia conceptelor si motoarelor de dezvoltare ale noii epoci. Multilateralismul se afirma nu numai ca principiu, dar si ca mediu global si cvasiconcert global. In noul mediu de multilateralism global este pe cale sa se produca o schimbare cardinala, care va avea forta, evident culturala, de a determina directia globala si sensurile globale. A venit timpul ca accentele politice sa fie puse de cultura, de superioritatea culturala, sa ne intoarcem la argumentul cultural, la culturile care prin achizitiile lor istorice au modelat Lumea. Impulsurile catre aceasta schimbare fundamentala in noua ordine globala vor fi date de doua evenimente internationale. Primul input va fi intalnirea de marti de la Paris dintre cei mai importanti lideri ai Uniunii Europene (UE), preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel şi şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cu presedintele Chinei, Xi Jinping. Al doilea impuls va fi dat de summit-ul UE-China la 9 aprilie la Bruxelles.
“Opţiunea evidentă şi raţiunea secolului al XXI-lea este aici, într-un parteneriat euro-chinez puternic, definit pe baze clare, exigente şi ambiţioase”, a declarat luni Emmanuel Macron în finalul întâlnirii cu omologul său chinez la Palatul Elysee. El a lansat un apel la o Europă “unită” în jurul “unei strategii coerente în dialogul cu China”. Insa ideea pe care a avansat-o Xi mi s-a parut cu totul deosebita, revolutionara, care nu trebuie pierduta, ignorata sau minimalizata. Xi a vorbit despre un parteneriat strategic “global” intre China si UE. El a pus astfel prima piatra de temelie la un viitor partenerial strategic, care depaseste semnificatia bilaterala, si evident limitata, cu care indeobste am fost obisnuiti. Definirea parteneriatul strategic dintre China si UE ca “global” inseamna ca tintele sale vor iesi in afara bilateralului, ca se va angrena in multilateralismul global si ca va influenta lumea globala. Mediul de multilateralism global va fi influentat de ponderea unui angajament comun al unor forte semnificative ale multilateralismului, poate al primelor doua cele mai importante dintre acestea. Parteneriatul strategic global China-UE va avea ca obiect si sfera globala, multilateralismul global. “Am venit în Franţa cu dorinţa de a munci astfel încât parteneriatul nostru strategic global să fie în prim-planul provocărilor timpurilor noastre”, a prioritizat revolutionar presedintele chinez Xi. Spre deosebire de unilateralul „conflict al civilizatiilor”, cele doua culturi milenare, ale Chinei si Europei, vor avea in mod cert un rol civilizational concertual si multilateral.
Privesc la pozele extraordinarelor personalitati comuniste cu care este ilustrata muzica Imnului National Sovietic. Din ele nu lipsesc nici cele ale unor lideri controversati, care nu au fost loiali sau au iesit din randuri, cum a fost Lev Trotki (agent sionist). O memorie cu lumini si umbre, cum este in viata reala.
Unde s-a gresit? Ori, daca ne consideram parte a intregului, unde am gresit? Raspunsul este clar ca diamantul: Economic! Aparatul de productie capitalist si legile economiei de piata trebuiau pastrate. Puterea si, pe aceasta baza, repartitia trebuiau sa apartina poporului. Vom mai gresi?
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.