Israel ar putea anexa teritorii in Cisiordania (ambasador SUA): Globalistii trebuie sa iasa din utopie. Americanii nu vor mai muri si irosi resurse pentru planurile evreiesti, ca in cele doua razboaie mondiale. Al treilea razboi mondial va fi antiglobalist

08/06/2019

Davi Friedman (SUA) face planuri sionist-globaliste mizand pe vietile si resursele poporului american

Cat de ingamfati geopolitic, de provocatori stupizi sau de infundati in inchisori ale mintii pot fi evreii globalisti? Într-un interviu publicat sâmbătă in New York Times, ambasadorul SUA în Israel, Davi Friedman, un evreu cu ifose belicoase in slujba Tel Avivului, dar pe spinarea americanilor – carne de tun si sursa de bani si imbogatire pentru evrei – nu exclude o anexare israeliană a unor teritorii din Cisiordania.  

Friedman a afirmat că în anumite condiţii “Israelul are dreptul de a reţine o parte, dar probabil nu întreaga Cisiordanie”. Ambasadorul jewmerican nu spune despre ce fel de “drept” e vorba. Putem sa deducem insa cu usurinta ca este dupa o lege banditeasca, a gangsterilor si jefuitorilor. Dreptul international nu recunoaste nicio anexare evreiasca de teritorii arabe. Potrivit rezolutiilor ONU, coloniile israeliene din Cisiordania sunt ilegale. Ele sunt teritorii palestiniene ocupate de Israel după războiul israeliano-arab din 1967.

Preşedintele american, inconjurat de consilieri evrei si cu emisari evrei, si probabil ca el insusi este evreu, judecand dupa membrii de familie evrei si partizanatul sau evreiesc, a recunoscut în martie şi suveranitatea Israelului asupra Înălţimilor Golan, cucerite de la Siria în acelaşi război şi ulterior anexate. Explicit incurajat si cu tupeu pana la obraznicie, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat în aprilie că poziţia SUA (mai précis a Casei Albe, poporul american neavand niciun amestec, n.m.) privind Golan arată că ar putea fi anexate şi teritoriile ocupate de colonii israeliene in Cisiordania „printr-un proces treptat”, cu recunoaştere din partea SUA. Globalistii isi joaca toate cartile pe seama poporului american. Ei trebuie sa iasa insa din utopie. Americanii nu vor mai muri si nu-si vor mai irosi resursele pentru planurile evreiesti, ca in cele doua razboaie mondiale. Al treilea razboi mondial va fi antiglobalist.

https://www.agerpres.ro/politica-externa/2019/06/08/un-ambasador-american-nu-exclude-anexarea-de-catre-israel-a-unor-teritorii-din-cisiordania–323114


Adevarul privind cauza presiunilor Washingtonului asupra Ankarei: SUA vor sa tina cu dintii de suprematia lor tehnologica in NATO. Avionul american F-35 este vulnerabil la rachetele rusesti ale sistemului de aparare antiaeriana S-400

08/06/2019

Ellen Lord, SUA: Ultimatum Turciei, pentru nediversificarea achizitiilor militare

O data cu politica deschisa de suprematie globala, SUA duc o politica discreta pentru a-si mentine suprematia in NATO. Cuvantul “suprematie” in interiorul NATO pare nepotrivit, dar el exprima o realitate complexa si dinamica. Nici mediul intern al Aliantei nu se poate sustrage competitiei. Avantajul competitiv, masura suprematiei, e mai fluid ca oricand.

Cresterea cheltuielilor militare ale tarilor membre NATO si achizitionarea de catre acestea de armament american, ambele cerute imperativ de catre Casa Alba, sunt doua dintre parghiile prin care Statele Unite manevreaza sa-si conserve suprematia in randurile organizatiei militare nord-atlantice. Suprematismul SUA nu e neobservabil sau fara reactii.

Incidentul dintre Ankara si Washington pe tema surselor de achizitii militare are o dubla relevanta. Apararea colectiva e o dimensiune a securitatii, dar exista si o alta dimensiune, cea a apararii nationale. Din acest ultim punct de vedere, diversificarea surselor de achizitii miltare este un factor de responsabilitate si de decizie nationala, al fiecarui stat NATO.

Nu exista nicun motiv pentru a nu considera dependenta achizitiilor militare dintr-o singura sursa la fel de nociva ca dependenta energetica. Achizitia de armament competitiv din afara NATO nu contravine interoperabilitatii, care e invocata pentru a o bloca. Acest armament va fi utilizat pentru misiuni de aparare nationala. La misiuni de aparare colectiva, utilizabile sunt mijloacele militare interoperabile, cumparate din tari NATO.

Turcia ofera in acest sens un exemplu demn de urmat. Ea combina achizitiile militare din NATO cu cele din afara NATO. Ankara cumpara avioane americane F-35, pentru misiuni interoperabile de aparare colectiva in cadrul NATO, dar si sisteme de aparare rusesti S-400, pentru misiuni de securitate si aparare nationala ale Turciei. Cele doua tipuri de aparare sunt complementare, dar ele nu se identifica, dupa cum pot sa nu fie simultane.  

SUA se opun insa cu vehementa Turciei in privinta diversificarii de catre aceasta a surselor de achizitii militare din afara NATO, in speta rusesti. Washingtonul a anunţat vineri că îi dau Ankarei “termen” până pe 31 iulie pentru a renunţa la achiziţia de sisteme ruseşti de apărare antiaeriană S-400, cu motivatia ca sunt “incompatibile” cu avionul american F-35, vizat de asemenea de catre achizitiile turcesti. In caz contrar, piloţii turci care se antrenează în Statele Unite pe F-35 vor fi expulzaţi şi acordurile de subcontractare atribuite unor întreprinderi turce pentru fabricarea de F-35 vor fi anulate, a sustinut Ellen Lord, adjuncta secretarului american pentru apărare însărcinată cu achiziţiile.

De ce se opun SUA principiului rational al diversificarii surselor de achizitii militare, similar cu cel al diversificarii surselor de energie, cand sunt evidente problemele insurmontabile care ar aparea in cazuri de faliment, la pace sau, mai rau, de bombardare, in caz de razboi, a sursei unice de inzestrare cu armament si tehnica de lupta? Ori, deloc imposibil in epoca unilateralismului, daca tara sursa unica s-ar retrage din NATO? Expertii au doua raspunsuri. Primul priveste sfarsitul suprematiei tehnologice a SUA in NATO si, pe cale de consecinta, ca sursa de achizitii militare. Razboiul tehnologic, care il completeaza pe cel comercial, in noua era digitala, cum foarte exact a fost evocat la intalnirea la varf ruso-chineza de la Moscova si Sankt Petersburg (Leningrad), a dus la pierderea avantajului competitiv american. Al doilea raspuns se refera la vulnerabilitatea avionului american F-35 la rachetele rusesti ale sistemului de aparare antiaeriana S-400.  

https://www.agerpres.ro/politica-externa/2019/06/07/washingtonul-ii-da-turciei-termen-pana-la-sfarsitul-lui-iulie-pentru-a-renunta-la-sistemele-rusesti-s-400–322925

https://www.agerpres.ro/politica-externa/2019/06/07/sistemele-rusesti-antiracheta-s-400-vor-incepe-sa-fie-livrate-turciei-in-urmatoarele-doua-luni-producator–322905

https://www.agerpres.ro/politica-externa/2019/06/04/turcia-erdogan-afirma-ca-nu-va-da-inapoi-in-privinta-achizitiei-de-rachete-rusesti-s-400–320234


Mizeria leadershipului globalist: Un candidat iepure la succesiunea Theresei May se autoexclude prin declaratia de droguri si deshide calea unui hard-brexiter   

08/06/2019

Michael Gove, candidat la şefia conservatorilor, dezvaluie ca s-a drogat

Michael Gove, ministrul britanic al mediului, unul din potentialii succesori ai premierului Theresa May, a ales rolul de candidat iepure. Recunoscand că a prizat cocaină, Gove practic si deliberat s-a autoexclus din cursa pentru sefia conservatorilor si a guvernului.

The Daily Mail a citat declaratia lui Gove potrivit careia acesta a prizat cocaină la câteva reuniuni sociale pe când era un tânăr jurnalist. “A fost o greşeală. Privesc în urmă şi îmi spun că vreau să nu fi făcut asta”, a spus Gove. “S-a întâmplat acum 20 de ani şi da, a fost o greşeală. Dar nu cred că greşelile din trecut te descalifică”, a spus falsul penitent.

La indoiala nu este pusa dezvaluirea lui Gove, ci “pocainta” si scopul politic ale acesteia. Politicienii globalisti sunt recunoscuti pentru consumurile mari de alcool si de droguri, in ritualuri secrete sau la reuniuni de “socializare”, de politizare de fapt. Ne mai miram sau intrebam in privinta cauzelor derapajelor politicienilor din lumea britanico-americana?

Globalistii isi joaca ambitiile individuale si riscurile politice pe spezele publice, ale popoarelor. De ce a ales politicianul britanic Michael Gove sa rejoace, cu el in rolul principal, scena in care fostul presedinte afroamerican Barack Obama recunostea, in exercitiul mandatului (sic!), ca a “fumat iarba”? In acest ultim caz, scopul era de contagiune (zombare) sociala. Al lui Gove in principal e politic (cel social e subsecvent).  

Foarte probabil, locul vacant de sef al conservatorilor si al guvernului din UK e deja predestinat unui dur al Brexitului. Cei mai hardisti brexiteri sunt Boris Johnson, fost ministru de externe, pentru care Donald Trump si-a declarat, in timpul vizitei de stat in Regat, simpatia si sustinerea la succesiunea May, si Nigel Farage, liderul Partidului Brexit. Ultimul, desi a castigat alegerile europarlamentare, nu a reusit sa intre in parlamentul britanic, dupa un scrutin partial recent. Analizele scenei politice britanice conduc catre predictia ca ceilalti candidati vor deschide, intr-un fel sau altul, ca apele Marii Rosii, calea lui Johnson. Cu acest cap de afis al viitoarei stagiuni politice, comediile globaliste ale democratiei si amanarii vor continua.

https://www.hotnews.ro/stiri-international-23191492-marea-britanie-partidul-brexit-nu-reuseste-faca-intrarea-parlament-dupa-scrutin-partial.htm


%d blogeri au apreciat: