Mize neclare: Un galop politico-diplomatic pentru o invitaţie? Va merita? De la co-supremaţia pacifică, bipolară, spre un nou sanctuar al globalismului?

01/07/2019

Donald Trump pune piciorul in Coreea de Nord si da mana cu Kim Jong Un Foto: Captura YouTube

Cel de-al treilea summit Trump-Kim, din zona demilitarizata dintre cele doua Coreei, este mai ciudat prin mizele sale neclare, decat prin neasteptatul sau. Doar pentru atat i-a solicitat Trump lui Kim intalnirea din DMZ, pentru a-i strange mana, a-si pune simbolic un picior in Nord si a-l invita sa vina la Casa Alba?

Mult prea mare efortul pentru cineva la varsta senectutii (73 ani), dar si pentru o cursa politico-diplomatica precipitata a SUA si a sefului Casei Albe. Donald Trump si-a inceput galopul cu intalnirea strategica de la Londra, cu regina Elisabeta a II-a si cu premierul demisionar Theresa May. El a continuat cu summitul G-20 de la Osaka, cu intalniri individuale cu liderii Rusiei, Chinei, Turciei, Arabiei Saudite, Germaniei si o intalnire comuna cu premierii Indiei si Japoniei (Trump-Modi-Abe).

Probabil ca Trump ar fi surprins mai putin si ar fi oferit o motivatie explicita si acceptabila daca mai degraba ar fi facut o vizita fulger la Phenian. Asa insa, cauzele pentru care s-a dus intins la frontiera intercoreeana si a facut cativa pasi pe teritoriul nord-coreean, insotit de Kim, par sa fi fost generarea unei obligatii de “reciprocitate” si invitatia liderului de la Phenian sa faca o vizita la Washington.   

Va merita? Lucrurile trebuie judecate de pe ambele pozitii. Nu ar trebui uitat comportamentul ostil al lui Trump fata de unii aliati, cu ocazia vizitelor acestora la Casa Alba. Sa ne amintim de incidentul de securitate care l-a vizat pe presedintele turc Erdogan, apoi de badarania de a nu strange mana intinsa a cancelarului german Angela Merkel, ori de altercatii americane cu delegati iranieni veniti la sesiunea ONU. Dar si de amenintarea trumpista cu “foc si furie” la adresa lui Kim.

Mai trebuie luat in considerare un argument constrangator, ca nicio natiune nu se dezarmeaza daca este in stare de razboi sau de armistitiu. Presedintele american Donald Trump continua un razboi ilegal si imoral al SUA contra Coreei de Nord. El nu a facut decat sa inlocuiasca loviturile militare cu lovituri economice impotriva poporului nord-coreean, care sunt comparabile cu crime impotriva umanitatii. Cele mai rezonabile concesii, de ambele parti, ar fi inghetarea nucleara si ridicarea sanctiunilor, urmand ca dezafectarea sa fie in contrabalans cu tratatul de pace.

Pe de alta parte, Coreea, in intregul ei, se afla intr-o situatie de ascensiune, avand un pol nuclear militar in Nord si un pol economic dezvoltat in Sud. Situatia geostrategica a Coreei este in avantaj net fata de trecut, ea impartind de facto suprematia nucleara cu America in Pacific, prima in Pacificul de Vest, cea de-a doua in Pacificul de Est. Ea poate fi o umbrela de securitate regionala, coreeano-nipona. Sistemul nuclear si balistic al Nordului a ajuns la performanta, demna de clubul nuclear, de a lovi insulele Guam din Pacific si chiar teritoriul SUA. Guamul are la dispozitie doar 14 minute pentru a-si activa sistemul de alerta si contracarare.

Privind SUA, analizele releva interesul acestora de a face din intregul Pacific un nou sanctuar al globalismului, prin abandonarea celui din Atlantic, care risca sa devina o ruina in viitorul apropiat. Varianta maximala ar fi extinderea acestui sanctuar si in Oceanul Indian. Transformarea de catre Pentagon, in 2018, a comandamentului american pentru Pacific (PACOM) in “Indo-Pacific” (INDO-PACOM) reflecta cat se poate de fidel acest scop strategic global al SUA. Un al doilea indiciu de confirmare a acestui plan a venit in 2019, in urma cu o luna si ceva, printr-un comunicat al Casei Albe, care anticipa discutii cu Modi si Abe despre un “concept liber si deschis Indo-Pacific”. Cum globalismul este unilateralist, ceea ce ar trebui sa fie un semnal de alarma pentru toti multilateralistii si pentru orice angajament multilateral cu SUA, se poate deduce, pe baze logice si istorice, ca americanii vor incerca, prin dezarmarea nucleara a nord-coreenilor, sa obtina o trecere de la co-supremaţia pacifică bipolară la una unilaterala, ca o carapace pentru noul sanctuar al globalismului, din Pacific.