Rebus electoral de vacanta: Definitie: Coabitare inversa

In opinia mea, nu va exista un tandem presedinte-premier in urma alegerilor prezidentiale, din toamna, si parlamentare, de anul viitor. Acest rezultat, pe care il apreciez ca previzibil, va indispune, atat stanga, cat si dreapta, fiecare nutrind dorinta de a a vea monopolul puterii executive. Dar el va fi benefic pentru democratie. Va fi o coabitare inversa.

Spre deosebire de coabitarile din cel de-al doilea mandat al presedintelui Traian Basescu si cea din mandatul in exercitiu al presedintelui Klaus Iohannis, care nu va fi remandatat, ambii de dreapta, presedintele va fi de stanga si premierul va fi de dreapta. Probabil ca un celebru personaj romanesc morometian m-ar intreba: “Pe ce te bazezi?”. Coabitarea inversa este lesne de dedus. In primul rand, din avansata uzura prezidentiala a dreptei. Aceasta a dat 15 ani presedintele, care a comis mari erori de politica externa, prin pozitionarea supranationala, sustinand SUE, desi ideologia traditionala nu i-ar fi permis, admitand ca Romania sa fie un membru UE de mana a doua si o colonie occidentala.

In al doilea rand, coabitarea inversa va fi determinata de uzura guvernamentala avansata a stangii, care din 2012, mai putin un an de guvernare tehnocrata, se afla la Palatul Victoria, pozitie din care a abuzat de politicile sociale, in special guvernul actual, in care premierul Viorica Dancila a devenit un fel de mama sociala a Romaniei. Mama Dancila a cheltuit peste posibilitati cu cresterile de salarii si pensii, ori unde productie nu e, venit nu e. Cum recent remarca un ministru, ne-am putea trezi curand fara nicio fabrica romaneasca.

Nu cred prin urmare ca un tandem presedinte-premier de dreapta sau de stanga va mai intruni majoritatea. Mai degraba majoritatea va opta pentru schimbare, pentru un presedinte de stanga si un premier de dreapta. Deci, pentru o coabitare inversa. Nici in privinta alegerilor parlamentare nu cred ca acestea vor fi la termen. Cred ca vor fi anticipate, care cam plutesc in aer. Ele s-ar putea sa fie agreate bipartizan, in septembrie, dupa certuri la cutite si santajari extreme, incheiate cu o concesie reciproca, in vederea clarificarile necesare pentru ciclurile parlamentar si executiv la nivel national si european.

Un argument de chemare anticipata la urne, foarte probabil simultan cu prezidentialele, ar putea fi prevenirea unei crize de tipul celei din 2010, desi stanga si dreapta vor intelege diferit aceasta perspectiva sumbra, acuzandu-se reciproc in privinta cauzelor. Cred ca va fi nevoie de o moderare a cheltuielilor sociale, nu neaparat de austeritate, si de o acumulare intensificata, de o schimbare a proportiilor consumului si dezvoltarii. O noua abordare va insemna o schimbare de roluri intre stanga si dreapta, privind guvernarea si opozitia.

Argumente mai soft pentru parlamentare anticipate si coabitare inversa ar fi noua structura europarlamentara si noile tendinte geopolitice si geostrategice europene. Cele mai inaintate si influente pozitii in europarlament sunt detinute de USR-PLUS, o reactie a dreptei nationale la dreapta supranationala (PNL, PMP), sustinatoare a SUE. Ar fi un avantaj competitiv ca Romania sa aiba un guvern cu un premier USR, s-ar bucura de sprijinul Renew Europe (ALDE, En Marche, USR-PLUS). Cred ca Dan Barna ar fi mai potrivit ca premier, are tot ce-i trebuie, verbul si statura politica a unui lider nou si a unui partid nou, fara inregimentare si obedienta fata de niciuna din cele doua puteri executive.

La Cotroceni, cel mai indicat, obligatoriu chiar, in noul mediu de oportunitati si de adjudecare a acestora, pentru urmatorul ciclu european si chiar mai mult, ar fi un senior al dreptului international si al relatiilor internationale. Un astfel de senior, competitiv si performant, se afla printre personalitatile politice si diplomatice ale stangii, care a negociat cu demnitate intrarea Romaniei in NATO si in UE. Stanga a dus Romania pana la usile celor doua cluburi selecte, ale etapei de atunci (intre timp lucrurile s-au mai schimbat). Dar cand a fost sa-si ocupe locul la masa, dreapta, ajunsa la Cotroceni si Victoria, a fost de acord cu umilinta inacceptabila ca Romania sa fie asezata pe un scaun in randul doi.