Deveselu vs Caracal, proximitate si interferente: Militarii americani de la scutul antiracheta al NATO, beneficiari ai retelelor de trafic de persoane?

03/08/2019

Sunt implicati soldatii americani de la Deveselu in cazul de la Caracal, ca beneficiari ai retelelor de prostitutie? Media internationale duduie cu stiri pe acest subiect. Pentru ocultare sau punere in surdina, ar fi fost chemati agenti FBI, la Caracal, in scop de “ajutor” in ancheta, dar care in fapt ar fi pentru control si manipulare informationale.

In domeniul anchetelor judiciare si in lumea clandestina este cunoscuta tehnica formularii ante factum sau post factum a alibiurilor, emanate de un subconstient vinovat sau premeditator viclean, sub forma exprimarii de false “ingrijorari”, “condamnari”, “cooperari” sau de alte formule de pretinsa solicitudine.

In aceasta marja sunt aduse si recente actiuni ale ambasadei americane. Aceasta declara, cu prilejul Zilei Mondiale impotriva Traficului de Persoane: ”SUA se angajează să lucreze cu românii pentru a elimina traficul de fiinţe umane”, iar ambasadorul american Klemm i-a si cerut o intrevedere urgenta vicepremierului Fifor, imediat ce acesta a fost numit ministru interimar de Interne, dupa scandalul de la Caracal. In politica si in diplomatie nu exista coincidente. Insa, orice ar fi si orice interpretari s-ar da interferentei americane, nu exista fum fara foc.


In fiecare an, sa nu uitam si sa ne mobilizam: Ziua Luptei Anticriminalitate si Comemorarii Victimelor Criminalitatii

03/08/2019

A trebuit sa vina la Palatul Victoria un premier femeie si mama care sa declanseze o lupta nemiloasa impotriva criminalitatii, care a escaladat in ultimii 15 ani. Presedintii si premierii barbati din aceasta perioada neagra a criminalitatii, intrate cu voie sau fara voie intr-un con de umbra, cand reflectoarele statului de drept au fost directionate si intepenite politic pe lupta anticoruptie, au fost pusi in inferioritate, ca luciditate si determinare, de catre Viorica Dancila, prima femeie premier a romanilor. 

Ziua de 25 iulie, cand tanara de 15 ani Alexandra Macesanu a fost rapita, sechestrata, violata, ucisa si arsa ar trebui sa fie declarata Ziua Luptei Anticriminalitate si Comemorarii Victimelor Criminalitatii. Datorita Alexandrei, criminalul a fost descoperit si a fost oprita seria crimelor sale abominabile, savarsite in Casa Ororilor, din Caracal. Alexandra ramane un simbol al sacrificiului denuntator care nu a fost inutil. Ea a declansat, prin apelurile telefonice disperate, transmise din captivitate autoritatilor, unirea tuturor fortelor in apararea vietii. Alexandra are dreptul la memorie postuma, in constiinta nationala.

Cu totul iesita din comun, si probabil ca in istoria criminologiei va ramane inscrisa ca “sindromul Caracal”, a fost revolta anticriminalitate. Democratia a functionat spontan si impecabil, aratand cartonase galbene si punand autoritatile la treaba. Oamenii revoltati de inertia si ineficienta autoritatilor, care au pierdut lupta cu timpul pentru salvarea Alexandrei, au manifestat pasnic, dar hotarat, pentru masuri legislative si politienesti drastice impotriva criminalitatii. Se pare ca unilateralismul luptei anticoruptie, cel mai adesea folosita ca arma pentru cucerirea si mentinerea puterii, a fost ca o panza neagra peste ochii autoritatilor, care le-a impiedicat sa vada probleme mult mai grave, care afecteaza populatia, cum sunt criminalitatea si traficul de persoane. Dreptul la viata si securitate fizica este dreptul primordial al omului.