Sa nu spargem niciodata cu autostrazi Muntii Carpati, bariera naturala inexpugnabila a Romaniei (o conexiune si cu demontarea caii ferate britanice din China si fosta colonie britanica Hong Kong)  

Romania Carpatiana

Romania Carpatiana/ Foto: amosnews.ro

Am urmarit si analizat cu atentie criticile din Occident privind pretinsul deficit de infrastructura rutiera al Romaniei. Am fost destul de suspicios la propaganda Opozitiei de Dreapta care face din autostrazi un etalon absolut de civilizatie. Ambii vectori, extern si intern, par sa se fi compus pentru a face o colonie din Romania.

Am facut, apoi, o retrospectiva de aparare a teritoriului carpato-danubiano-pontic, de la stramoseasca Dacie antica si pana la moderna Romanie de azi. Cu certitudine, Muntii Carpati au fost o bariera naturala harazita de Dumnezeu pentru a ne apara de navalitori si ocupatie. Dar acest detaliu geoistoric de securitate si aparare pare sa fi fost uitat.  

Am citit, inainte de a scrie aceste randuri, un articol avertizoriu despre istoria comunicatiei feroviare chineze si a securitatii Chinei, care a fost prudenta in a accepta sa i se construiasca o retea de cai ferate, cum cereau occidentalii, in special britanicii. Inteleptii chinezi au inteles repede si bine intentiile cuceritoare si coloniale din spatele ofertelor ocidentale de a construi cai ferate in China.

In 1880, Occidentul avea 350.000 de km de cale ferata, iar China, care si atunci era cea mai populata tara de pe glob, nu avea niciun km. In cartea sa “Sapiens”, Noah Harari explica ca nu le lipseau inventiile tehnologice chinezilor, ci “valorile” Vestului expansiv: chinezii nu aveau ambitia colonialista, de a explora si cuceri!

Daca pe tine altii nu te intereseaza si nu sunt in planurile tale, altii se pot interesa de tine si tu poti sa fii in planurile lor. Asa se intampla intotdeauna, mai ales cand e vorba de piete si resurse. Jim Harter, un alt autor despre istoria cailor ferate, spune despre China ca a fost o tinta asaltata prin diferite tertipuri de companiile occidentale, care scoteau profituri uriase din construirea si exploatarea cailor ferate. Repetarea tertipurilor de colonizare britanica in alte zone geografice si etape istorice arata ca exista un plan istoric de control global, de antimundism, care functioneaza si azi.

După 1860, occidentalii au forțat China, din timpul dinastiei Qing, să se deschidă comerțului lor, dupa ce încă din 1845 industriași din Marea Britanie incercasera fara succes să convingă autoritățile chineze să le dea autorizația de a construi căi ferate. Occidentalii au reușit insă să obțină controlul asupra unor zone de pe coasta estica a Chinei, de unde își puteau impune voința în multe privințe.

Chinezii considera aceasta perioadă, în care străinii au controlat părți ale Chinei, ca fiind cea mai rușinoasă din istoria chineza. Dinastia Qing era in declin. Chinezii numesc drept tratate ”inegale” tratatele prin care occidentalii le-au impus deschiderea către comerț a unor porturi. Din acest asalt al Vestului asupra Chinei face parte si episodul colonial de 99 de ani al teritoriului chinez Hong Kong, revenit la patria mama in 1997. Cel mai de rasul curcilor „paradox” al colonialismului britanic actual este ca, tintind sa readuca Hong Kong sub Coroana Imperiului, Londra finanteaza si agita un partid al unei false „Independente”, in scop de secesiune si… recolonizare! „Fuzionarea” antonimelor „independenta-colonizare” este de cea mai grotesca speta posibila.

Temerile datorita carora chinezii  i-au respins pe britanici sa le construiasca cai ferate s-au dovedit istoric intemeiate. Chinezii se temeau că aceste căi ferate vor facilita invaziile puterilor străine către interiorul regatului. Rezistenta chinezilor la colonizarea de catre britanici a fost atat de mare incat aceștia din urma au încercat cu forța să intre pe piața chineza. Chinezii au considerat că străinii le dispețuiesc valorile, din moment ce nu țin cont de ele și de tradiția și credințele chineze. Pe de altă parte, vesticii voiau să intre cu orice preț pe piața celei mai populate țări.

Asa se face ca prima cale ferata construita fara autorizatie de britanici in China nu a rezistat nici doi ani. Data in folosinta in 1876, presiunile chineze au fost foarte mari asupra companiei britanice constructoare, care a fost nevoita sa o vanda catre autoritatile locale. Initial, calea ferata a fost lasata sa se degradeze, apoi a fost dezmembrata si bucatile trimise in Taiwan, unde au ajuns la fier vechi.

Istorici occidentali demonizeaza rezistenta chineza la tehnologiile comunicationale occidentale ale vremii, insa China a avut o motivatie de securitate extrem de rationala, chiar daca cu un anumit cost, de intarziere a modernizarii. Dar a meritat, ca orice cost pentru apararea independentei si suveranitatii. Primum vivere. Apoi, poti sa faci orice.

China este azi o mare putere economica, care are solutii  comunicationale dintre cele mai competitive (digitale, terestre, navale, aerospatiale, cosmice). Revenind la Romania si plasand-o in contextul argumentelor istorice mentionate (Historia magister vitae!), indemnul meu este sa nu strapungem niciodata cu autostrazi Muntii Carpati. Ei sunt un puternic aliniament geocentric si geostrategic de aparare, alaturi de hotarele naturale Dunarea si Marea Neagra. Sa nu facem din Carpati un svaiter, cu gauri care atrag sobolanii. Sa invatam din grandioasa poveste de intelepciune si succes a Chinei, neocolita de multe renuntari si mari suferinte. 

https://economie.hotnews.ro/stiri-industrie_feroviara-23357919-china-dezmembrat-prima-linie-cale-ferata-nici-doi-ani-dupa-constructie.htm

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: